Ljubinka Bobic () a fost o actriță sârbă. A apărut în mai mult de cincisprezece filme din 1951 până în 1975.
Biografie Ljubinka Bobić s-a născut la Kruševac într-o familie săracă cu cinci copii. Fratele ei, Miroljub Bobić, profesor, a fost unul dintre cei 1300 de gefreiteriO mie trei sute de gefreiteri (1300 каплара) este numele dat ofițerilor încă neinstruiți care au fost trimiși ca întăriri ale Armatei I Sârbe în bătălia de pe Kolubara. Componența acestei unități a fost viitoarea elită intelectuală a Serbiei.http://akademskikrug.rs/besmrtni-djacki-bataljon/ din Bătălia de pe râul Kolubara. Tatăl ei, Vladislav, un cizmar, era din Srem (Sremski Golubinci), iar mama ei Jelisaveta era din Macedonia (Struga). S-au mutat pe dealul Topčider, unde a crescut Ljubinka. Teatrul a atras-o și, cu persistență, a intrat în trupa teatrului național și și-a dedicat viața actoriei. Ea a mințit adesea în privința vârstei sale reale. Nu s-a căsătorit niciodată. A avut relații romantice cu directorul ziarului „Politika” Vlada Ribnikar, cu scriitorul Miloš Crnjanski și cu poetul Rade Drainac. Ea a fost înmormântată pe Aleea cetățenilor emeriți a Cimitirului Nou din Belgrad. În 2003 a fost publicată o marcă poștală în onoarea ei. Premiul Ljubinka Bobić a fost creat în 2006 pentru actoria de teatru.
Talentul ei a fost descoperit de Branislav Nušić în timpul Marelui Război din 1915, la Skopje, unde a fost trimisă de familia ei să locuiască cu rudele sale. Mulțumită lui Nušić , a lucrat în teatrul național din Skopje. Când rudele sale au informat părinții despre acest lucru, părinții au chemat-o la Belgrad, unde a continuat să studieze la o școală a femeilor muncitoare. S-a întâlnit din nou cu Nušić, de la care a primit o recomandare pentru teatrul național din Zagreb. Totuși, a ales teatrul național din Belgrad, unde a rămas, din 1920, toată viața până la retragerea sa. Nu a jucat în timpul celui de-al doilea război mondial, deoarece a refuzat să facă acest lucru în timp ce țara ei era ocupată. La început, ea a jucat roluri de fete sentimentale și de băieți răutăcioși. Prima ei mare realizare a fost rolul lui Robin "Puck" Goodfellow în „Visul unei nopți de vară”, urmat de rolul Fema în „Pokondirena tikva”, dna. Mica în „Autoritate”, Marica în „Persoana suspectă”. În afară de comedii ea a interpretat rolul lui Kata din „Koštana”, Hedviga în „Rața sălbatică” a lui Ibsen, Madlen Petrovna în drama lui Miroslav Krleža - „În agonie” și altele. Alături de actrița Živana Žanka Stokić, a avut o interpretare fenomenală a d-nei Živka Popovic în „Doamna ministru”, piesă scrisă de Branislav Nušić. Acest rol l-a jucat de 265 de ori în timpul carierei sale - prima dată în 1964, când avea 67 de ani și ultima dată la 8 noiembrie 1978, când avea 81 de ani, cu mai puțin de o lună înainte de moartea ei.
Filmografie
An Titlu Rol Note 1975Devil’s ladder, TV show (Vladan Slijepčević)old woman 1975Pavle Pavlović, drama (Mladomir “Puriša” Đorđević)disco house director 1973Accident, TV movie (Vladan Slijepčević) 1972Laughter from scene: National theatre, documentaryŽivka Popović 1971My all, mini TV show (producer – Sava Mrmak, script – Novak Novak) 1969Cross Country (Mladomir “Puriša” Đorđević)grandmother 1966The Climberowner 1964National representative, movie (Stole Janković)Spirinica 1962Koštana 1962Dr. (Soja Jovanović)Mrs. Draga 1961First citizen of little city, drama (Mladomir “Puriša” Đorđević)a magician 1960Zeppelin of dreams (Soja Jovanović)Sara Padavicki 1957Priests Ćira and Spira (Soja Jovanović)Sida 1954Legends of Anika (Vladimir Pogačić)Jelenka 1951Major Boggart (Nikola Popović)grandmother
Operă literară miniatura|125px|Bustul său în fața Centrului Cultural din Kruševac Când a obosit să interpreteze personaje tipice ale unor fete la modă „elegante”, ea a scris câteva piese populare satirice umoristice:
Manierele noastre (Наши манири): comedie în trei acte, 1935. Societate elegantă (Отмено друштво), comedie inofensivă în trei acte, 1936. Familia Blo (Породица Бло), comedie în trei acte, 1940.
Toate au apărut pe scenă și au avut un mare succes. De asemenea, a scris două piese pentru copii „Rista Robinson” (Породица Бло) și „Rista sportivul” (Риста спортиста), care au avut premiera la teatrul pentru copii „Roda”. Se compunea din cinci tablouri cu balet și cântec. Adaptarea acestei piese a fost o carte de benzi desenate cu același nume, pentru care Ljubinka împreună cu Mića Dimitrijević au scris textul, iar Momčilo Moma Marković a făcut ilustrațiile. Prima continuare a acestei benzi desenate a fost publicată pe 28 februarie 1939 în primul număr din „Politikin zabavnik” (Политикиног забавника) și ultima în numărul 17 la 25 aprilie 1939.Ziua de naștere a „Politikin zabavnik”, politika.rs
Premii Arena de Aur pentru cea mai bună actriță în 1957 pentru rolul său din filmul „Preotul Cira și preotul Spira” Premiul pentru întreaga carieră -1961.
Moștenire 100px|miniatura|Stradă din Belgrad cu numele ei O stradă poartă numele ei în Novi Beograd, Bežanija, precum și în Jakovo și Lazarice, lângă Kruševac. Premiul pentru cea mai bună realizare în domeniul comediei de teatru, Premiul Ljubinka Bobić, este acordat în onoarea ei, din 2005, de către Asociația Artiștilor de Teatru din Serbia.Primul câștigător (în 2006) este Jelisaveta Seka Sablić, A doua câștigătoare ( 2009 ) este Anita Mančić - Anita Mančić "Ljubinka Bobić" ("Politika", 4 noiembrie 2009)
Literatură Stojković SB (1983). Oameni mari în teatrul sârb. Belgrade: Serbian literary cooperatives – Valjevo: Milić Rakić Dimitrijević К. (2011). Trei dintre cei mai mari actori sârbi din spatele scenei: Milivoje Živanović, Raša Plaović, Ljubinka Bobić. Belgrad: Prosveta. Dimitrijević К. (1994). Anti-biografie - Ljubinka Bobić. Theatron, 18, 85-107.
Referințe
Muzej Ljubinke Bobić Ljubinka-Bobic: mazna-britkog--dama jezika Gospođa ministarka: Ljubinka Bobić (insert) Gospođa ministarka: Predstava (premiera 11.07.1966 - DEO 01/02) Ljubinka Bobić: Glumacka legenda vragolastog oka
Categorie:Nașteri în 1897 Categorie:Decese în 1978 Categorie:Actrițe sârbe Categorie:Dramaturgi sârbi Categorie:Actrițe din secolul al XX-lea Categorie:Oameni din Kruševac