Moarte pe Nil (film din 1978)

Moarte pe Nil () este un film polițist britanic din 1978, inspirat din romanul omonim din 1937 al Agathei Christie și regizat de John Guillermin. Scott Palmer, The Films of Agatha Christie, Batsford, Londra, 1993, p. 64. Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, p. 381. Ca urmare a succesului public și critic al ecranizării Crima din Orient Express (1974) a lui Sidney Lumet, care a fost nominalizată la șase premii Oscar și a câștigat unul dintre ele, Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, pp. 381 și 388. compania britanică EMI Films a realizat alte două filme cu detectivul belgian Hercule Poirot: Moarte pe Nil (1978) și Crimă sub soare (1982).***, „Se poartă «retro»”, în Roxana Pană, Valerian Sava (red. resp.), Magazin estival „Cinema” 1982, 1982, p. 137. Rolul lui Poirot, atribuit lui Albert Finney în Crima din Orient Express, a fost interpretat în aceste două filme de Peter Ustinov. Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, pp. 49, 59. Mitzi M. Brunsdale, Icons of Mystery and Crime Detection From Sleuths to Superheroes, vol. 1, ABC-CLIO, Westport, 2010, p. 149. În alte roluri apar vedete de cinema precum Angela Lansbury, Mitzi M. Brunsdale, Icons of Mystery and Crime Detection From Sleuths to Superheroes, vol. 1, ABC-CLIO, Westport, 2010, p. 307.***, „Moarte pe Nil”, în Centrala Româniafilm, Filme noi, buletin informativ pentru întreprinderile cinematografice județene, nr. 1, ianuarie 1980, p. 24. Bette Davis, Maggie Smith, Mia Farrow, Jane Birkin, Olivia Hussey, David Niven, George Kennedy și Jack Warden.

Subiectul filmului îl constituie uciderea bogatei moștenitoare Linnet Ridgeway în cursul unei croaziere pe Nil, unde se afla înconjurată de un grup de persoane care aveau fiecare un motiv pentru crimă. Mark Aldridge, Agatha Christie on screen, Palgrave Macmillan, Londra, 2016, p. 141. ***, „Programe – spectacole”, în România liberă, serie nouă, nr. 3145, marți 25 iulie 2000, p. 22. Linnet își petrecea luna de miere, împreună cu soțul ei, Simon Doyle, în Egipt, fiind urmărită peste tot de Jacqueline „Jackie” de Bellefort, fosta ei prietenă și fosta logodnică a lui Simon. Acțiunea filmului se desfășoară în anul 1937 pe teritoriul Egiptului, în mare parte pe o navă cu zbaturi ce navighează pe fluviul Nil. Unele dintre cele mai cunoscute monumente culturale ale Egiptului apar în film, cum ar fi Marile Piramide de la Giza, Sfinxul și complexele de temple Karnak și Abu Simbel, chiar dacă se află la distanțe mari unele de altele.

Moarte pe Nil este a doua ecranizare a unui roman al Agathei Christie pe care a produs-o compania EMI, după Crima din Orient Express (1974), și a fost urmat de Oglinda spartă (1980) și Crimă sub soare (1982). Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, p. 382. Primele trei ecranizări ale romanelor Agathei Christie au fost destul de fidele textului literar original, în timp ce Crimă sub soare se îndepărtează de materialul originar prin mutarea acțiunii filmului de pe coasta comitatului Devon pe o insulă exotică din Marea Adriatică. Mark Aldridge, Agatha Christie on screen, Palgrave Macmillan, Londra, 2016, p. 149. Moarte pe Nil este prima ecranizare a unui roman al Agathei Christie produsă după moartea romancierei. Mark Aldridge, Agatha Christie on screen, Palgrave Macmillan, Londra, 2016, pp. 140–141. La fel ca și alte ecranizări după operele Agathei Christie, Moarte pe Nil se bazează pe o distribuție stelară, pe decorurile naturale bine alese, Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, pp. 382–383.Florica Ichim, „Panoramic cinematografic: «Moarte pe Nil»”, în România liberă, anul XXXVIII, nr. 10967, vineri 1 februarie 1980, p. 2. pe costumele elegante ale personajelor și pe dialogurile tăioase între unele personaje. Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, pp. 382–383.

Recenziile critice publicate în perioada lansării au scos în evidență calitatea scenariului și a interpretărilor, dar și ritmul lent al acțiunii, care a fost identificat ca o problemă importantă. Mark Aldridge, Agatha Christie on screen, Palgrave Macmillan, Londra, 2016, pp. 143–144. Farmecul filmului nu s-a pierdut odată cu trecerea timpului, iar istoricii de film consideră că, în ciuda lipsurilor, Moarte pe Nil este una dintre cele mai reușite ecranizări după scrierile Agathei Christie. Mark Aldridge, Agatha Christie on screen, Palgrave Macmillan, Londra, 2016, p. 143. Ecranizarea lui John Guillermin a câștigat premiul Oscar pentru cele mai bune costume la cea de-a 51-a ediție a Premiilor Academiei Americane de Film.***, „Ecran internațional”, în Centrala Româniafilm, Filme noi, buletin informativ pentru întreprinderile cinematografice județene, nr. 12, decembrie 1979, p. 43.

Rezumat

Tânăra Jacqueline „Jackie” de Bellefort, care sărăcise în urma crahului bursier, o roagă pe prietena sa apropiată, bogata moștenitoare Linnet Ridgeway, să-l angajeze pe logodnicul ei, Simon Doyle, care era șomer. Scott Palmer, The Films of Agatha Christie, Batsford, Londra, 1993, p. 65. Linnet acceptă și îl angajează pe Simon ca administrator al moșiei sale, iar între cei doi începe curând o relație de dragoste care se termină cu căsătoria lor. Mirii decid să-și petreacă luna de miere în Egipt, fiind urmăriți acolo în permanență de Jackie. Michael R. Pitts, Famous Movie Detectives II, Scarecrow Press, Lanham, Md., 1991, p. 14. Detectivul Hercule Poirot, aflat la același hotel, este rugat de tinerii soți să o convingă pe Jackie să nu-i mai urmărească, dar nu are succes. Încercând să o îndepărteze pe Jackie, soții Doyle se prefac că merg la gara din Cairo pentru a lua trenul către Alexandria, dar se îmbarcă pe nava cu zbaturi S.S. Karnak într-o croazieră pe Nil.

În cursul unei excursii pe țărm la templele complexului Karnak o piatră de dimensiuni mari este împinsă de pe un stâlp și se prăbușește pe sol la mică distanță de soții Doyle. Cei doi sunt șocați să o întâlnească la Templul din Abu Simbel pe Jackie, care se alătură croazierei, ignorând avertismentul detectivului Poirot de a sta departe. Femeia îi dezvăluie detectivului că poartă în geantă un mic pistol automat și că este o bună țintașă. În acea noapte, Jackie se ceartă în public cu Simon și, într-un acces de furie agravat de consumul de alcool, îl împușcă în picior. În dimineața următoare Linnet este găsită împușcată mortal în cap în cabina ei de pe navă. Litera „J” scrisă cu sânge pe peretele de deasupra patului sugerează că ucigașa ar fi Jackie, dar ea are un alibi solid furnizat de domnișoara Bowers, care a sedat-o cu morfină și a rămas cu ea toată noaptea.

Poirot și prietenul său, colonelul Race, sunt desemnați de companie să investigheze crima înainte ca nava să acosteze în portul următor și descoperă că mai mulți pasageri au avut motive să o ucidă pe Linnet: Louise Bourget, camerista Linnetei, era nemulțumită din cauza refuzului stăpânei sale de a-i acorda zestrea promisă, Andrew Pennington, administratorul american al averii Linnetei, era nerăbdător să o împiedice să descopere că a delapidat bani, doamna van Schuyler, o femeie americană în vârstă care suferea de cleptomanie, arăta un mare interes față de colierul de perle al Linnetei, asistenta doamnei Van Schuyler, domnișoara Bowers, îl învinovățea pe tatăl Linnetei că i-a distrus financiar propriul tată, Salome Otterbourne, o scriitoare alcoolică de romane de dragoste, fusese trimisă în judecată pentru calomnie ca urmare a unei asemănări existente între Linnet și unul dintre personajele sale, fiica doamnei Otterbourne, Rosalie, urmărea să-și protejeze mama de ruina financiară, Jim Ferguson, un comunist indignat de modul în care Linnet și-a dobândit averea și își cheltuia banii, iar dr. Ludwig Bessner, un psihiatru elvețian, care se temea că Linnet îi va distruge reputația clinicii prin prezentarea metodelor neconvenționale de tratament practicate acolo.

La scurt timp este scos din Nil un mic pachet care conținea pistolul folosit la săvârșirea crimei, înfășurat în eșarfa doamnei Van Schuyler, ce avea o mică gaură în glonț, o batistă pătată de sânge și o scrumieră din marmură folosită ca greutate. Detectivul constată că perlele lui Linnet lipsesc, dar doamna van Schuyler neagă că le-ar fi furat. Curând, colierul de perle apare la gâtul lui Linnet, iar Poirot deduce că doamna van Schuyler l-a „returnat”.

În timp ce Poirot și colonelul Race își desfășoară ancheta, camerista Louise Bourget este ucisă. Gâtul îi fusese tăiat cu unul dintre bisturiile dr. Bessner și un fragment dintr-o bancnotă de 1.000 de franci i se găsește în mână. Poirot deduce că ea l-a văzut pe criminal ieșind din cabina Linnetei și că a încercat să-l șantajeze pentru a obține bani. Salome Otterbourne susține că l-a văzut pe criminalul Louisei, dar, când era pe punctul de a-i divulga numele în fața celor doi anchetatori, este împușcată în cap prin ușa deschisă a cabinei cu revolverul lui Pennington, care avea un calibru mai mare decât cel folosit pentru uciderea Linnetei.

Poirot îi adună pe toți pasagerii în salon și dezvăluie că Simon o ucisese pe Linnet, cu complicitatea lui Jackie. Ea s-a prefăcut că l-a împușcat pe Simon, atrăgând atenția asupra ei. După ce a alergat în cabina Linnetei și a împușcat-o în cap, Simon s-a împușcat în picior, folosind eșarfa doamnei Van Schuyler ca amortizor, apoi a înlocuit cartușul gol cu unul nou pentru a ascunde că s-au tras trei focuri. A înfășurat apoi în eșarfă arma, batista presupusă a fi pătată de sânge și o scrumieră de marmură și a aruncat toate aceste obiecte în Nil. Ulterior, Jackie a ucis-o pe Louise, care îl șantaja pe Simon după ce îl observase intrând în cabina Linnetei, și mai târziu pe doamna Otterbourne, care o văzuse ieșind din cabina Louisei. Planul celor doi complici era ca Simon să se căsătorească și apoi să o omoare pe Linnet, să-i moștenească averea și, ulterior, să se căsătorească cu vechea lui iubită.

Simon susține că Poirot nu are nicio dovadă, iar Poirot îi spune că poliția va trebui să facă un simplu test de reziduuri de armă, cunoscut sub numele de test „moulage”. Dându-și seama că nu mai au nicio șansă de scăpare, Jackie mărturisește planul și apoi îl îmbrățișează pe Simon. Detectivul își dă seama brusc că ea a pus mâna pe pistol, dar nu mai apucă să o împiedice să-l împuște pe Simon și apoi să se sinucidă. Pasagerii coboară în următorul port, iar Poirot este felicitat pentru rezolvarea cazului.

Distribuție

Peter Ustinov — detectivul belgian Hercule Poirot James Robert Parish, Michael R. Pitts, The Great Detective Pictures, Scarecrow Press, Lanham, Md., 1990, p. 163. Michael R. Pitts, Famous Movie Detectives II, Scarecrow Press, Lanham, Md., 1991, p. 19. Jane Birkin — Louise Bourget, camerista Linnetei Lois Chiles — Linnet Ridgeway Doyle, moștenitoare bogată Bette Davis — Marie Van Schuyler, femeie americană în vârstă care suferă de cleptomanie Mia Farrow — Jacqueline (Jackie) de Bellefort, prietena Linnetei Jon Finch — James (Jim) Ferguson, tânăr aristocrat cu convingeri comuniste Olivia Hussey — Rosalie Otterbourne, fiica lui Salome George Kennedy — Andrew Pennington, administratorul american al averii Linnetei Angela Lansbury — Salome Otterbourne, scriitoare de romane de dragoste Simon MacCorkindale — Simon Doyle, soțul lui Linnete, fostul logodnic al Jacquelinei David Niven — colonelul Johnny Race, prietenul lui Poirot Maggie Smith — dra Bowers, asistenta doamnei Van Schuyler Jack Warden — dr. Ludwig Bessner, psihiatru elvețian I. S. Johar — Jodi Choudhury, managerul croazierei Harry Andrews — Barnstaple, majordomul conacului Ridgeway Sam Wanamaker — Sterndale Rockford, partenerul de afaceri al lui Pennington Celia Imrie — slujnică (nemenționată)