Generația Z, sau Gen Z pe scurt, este cohorta demografică ce se succede milenialilor (sau Generației Y) și precede Generația Alpha. Specialiștii și mass-media folosesc ca primi ani de naștere ai acestei generații sfârșitul anilor 1990 și ca ultimi ani începutul deceniului anilor 2010.Majoritatea membrilor Generației Z sunt copiii celor din generația X sau ai milenialilor mai în vârstă.
Ca prima generație socială care a crescut cu access la Internet și la tehnologie digitală portabilă de la o vârstă fragedă, membrilor Generației Z, chiar dacă nu sunt neapărat alfabetizați digital, li s-a atribuit denumirea de „”. Mai mult, efectele negative ale sunt cele mai pronunțate la adolescenți, în comparație cu copiii mai mici. Față de generațiile anterioare, membrii Generației Z tind să decât predecesorii lor la vârsta pe care au ei, au rate mai reduse de sarcini la adolescență, și consum mai rar de alcool (dar nu neapărat și de alte ). Adolescenții din Generația Z sunt mai preocupați decât generațiile mai vechi de performanța academică și perspectivele de angajare, și reușesc mai bine să decât omologii lor din anii 1960, în ciuda îngrijorărilor. Sextingul între adolescenți a crescut în prevalență; consecințele acestui aspect nu sunt înțelese pe deplin. nu au dispărut, dar au devenit mai discrete. Nostalgia este o temă majoră a culturii tinerilor în anii 2010 și 2020.
Pe plan global, există dovezi că vârsta medie a începutului pubertății în rândul fetelor a scăzut considerabil față de secolul al XX-lea, cu implicații pentru viitorul și bunăstarea lor. Mai mult, prevalența alergiilor între adolescenții și adulții tineri din Generația Z este mai mare decât în populația generală; problemele de sănătate mintală sunt mai bine înțelese și diagnosticate, iar este mai frecvent raportată. În multe țării, tinerii din Generația Z sunt mai probabil a fi diagnosticați cu disabilități intelectuale și boli psihiatrice decât generațiile anterioare.
În toată lumea, membrii Generației Z petrec mai mult timp folosind dispozitive electronice și mai puțin timp citind cărți decât înainte, ceea ce are implicații asupra , , , și viitoarelor contribuții la economie. În Asia în deceniile anilor 2000 și 2010, dascălii căutau și acordau mai multă atenție elevilor mai performanți; în Europa de Vest și Statele Unite, accentul era pe cei mai slabi. Studenții est-asiatici și în particular au obținut în mod constant primele locuri la testele standardizate internaționale în anii 2010.
Terminologie și etimologie O utilizare timpurie a termenului Generația Z a fost în cartea din 1994, Better than Sex: Confessions of a Junkie politic de Hunter S. Thompson: „Generația X care a coborât ușor în comparație cu soarta hidoasă a ticăloșilor săraci din Generația Z. Vor fi ca și pasagerii de pe navele de pe SS Titanic, prinși în intestinele cu apă ale unei «nave de nescufundat» scufundate.” Alte denumiri propuse pentru generație includ iGeneration, Gen Tech, Gen Wii, Homeland Generation, Net Gen, Natives Digital, Native Neo-Digital, Plurali, Generația internet, Post-milenialii și Zoomers. Pew Research Center a examinat diferitele denumiri ale acestei cohorte pe Google Trends în 2019 și a constatat că, în SUA, termenul „Generation Z” a fost cel mai popular până acum, atât de mult încât apar în dicționarele Merriam-Webster și Oxford.
Conform Dicționarului Slang Dictionary.com, „Zoomer” este un termen informal folosit pentru a face referire la membrii Generației Z. Potrivit Dicționarului Merriam-Webster, termenul „Zoomer” este în creștere în utilizarea populară, dar încă nu era suficient de utilizat pentru a justifica o intrare în dicționar începând cu ianuarie 2020. Anterior, a fost folosit pentru a descrie computere personale portabile sau asistenți digitali personali (în anii 90) și în special Baby Boomers (în anii 2000). Zoomer în încarnarea sa actuală a crescut în popularitate în 2018, când a fost folosit într-o memă de pe Internet, 4chan ridiculizând adolescenții Gen Z printr-o caricatură Wojak numită „Zoomer” (joc de cuvinte cu „boomer”). Termenul „zoomer” este modelat pe „boomer” și este adesea folosit pe un ton ironic, plin de umor sau batjocoritor.
Definiția intervalului de date și vârstă Oxford Living Dictionaries descrie Generația Z drept „generația care a ajuns la vârsta adultă în al doilea deceniu al secolului al XXI-lea”. Dicționarul online Merriam-Webster definește Generația Z ca generație de oameni născuți la sfârșitul anilor 1990 și la începutul anilor 2000.
Centrul de Cercetare Pew definește Generația Z ca oameni născuți din 1997 înainte, alegând această dată pentru „diferite experiențe formative”, cum ar fi noi dezvoltări tehnologice și tendințe socioeconomice, inclusiv disponibilitatea pe scară largă a accesului wireless la internet și a serviciului celular cu lățime de bandă mare și evenimente mondiale-cheie, inclusiv atacurile teroriste din 11 septembrie. Membrii Gen Z nu aveau mai mult de patru ani la momentul atacurilor și, în consecință, nu aveau prea multe amintiri despre eveniment. Pew a declarat că nu au stabilit o definiție pentru obiectivul Gen Z, dar l-au folosit din 1997 până în 2012 pentru a defini Gen Z pentru o analiză în 2019 Conform acestei definiții, cel mai bătrân membru al Generației Z are 25 de ani, iar cei mai tineri vor împlini 10 ani anul acesta.
Asociația Americană de Psihologie consideră ca generația Z a apărut la 1997. Organizațiile de presă precum The Wall Street Journal și Harvard Business Review descriu Generația Z ca oameni născuți din 1997, iar New York Times descrie membrii Generației Z ca oameni născuți după 1996. Bloomberg News descrie Gen Z ca pe cei născuți între 1997 și 2012, fel ca și Brookings Institution.
În Japonia, generațiile sunt definite printr-un interval de zece ani cu „Nativii digitali” începând după 1997. PBS și Reuters definesc Generația Z drept grupul născut după 1997.
Un punct de vedere minoritar este al autorului Neil Howe, co-creator al teoriei generaționale Strauss–Howe, care definește ca Generația Homeland (Generația „Internelor”) pe cei născuți începând cu 2005, dar afirmă că „data din 2005 rămâne tentativă”, spunând că „nu poți fi sigur unde istoria va trage într-o zi o linie de împărțire a cohortei până când generație nu va împlini vârsta maturității”.
Arte și cultură Atât atacurile teroriste din 11 septembrie, cât și Marea Recesiune au influențat foarte mult atitudinile acestei generații în Statele Unite.Sunt extrem de ''primitori''. O iau peste tot! Cu toate acestea, spre deosebire de "milenari" (generația Y), generația Z are, de obicei, puține sau deloc amintiri despre atacurile teroriste din 11 septembrie. Psihologul Anthony Turner sugerează că este probabil ca ambele evenimente să fi avut ca rezultat un sentiment de neliniște și nesiguranță în rândul oamenilor din Generația Z cu mediul în care au fost crescuți. Recesiunea economică din 2008 este deosebit de importantă pentru evenimentele istorice care au modelat Generația Z, datorită modurilor în care copilăria lor ar fi putut fi afectată de stresurile financiare ale recesiunii resimțite de părinți. Un sondaj realizat în 2013 de Ameritrade a constatat că 47% din Statele Unite (considerate aici ca fiind cele cu vârste cuprinse între 14 și 23 de ani) erau preocupați de datoria studenților, în timp ce 36% erau îngrijorați că nu își pot permite o educație universitară. Această generație se confruntă cu un decalaj dintre venituri în creștere și o clasă mijlocie în scădere, ceea ce a dus la creșterea nivelului de stres în familii. Potrivit Public Relations Society of America, Marea Recesiune a învățat Generația Z să fie independentă și a dus la năzuințe antreprenoriale, după ce și-au văzut părinții și frații mai mari stresați la locul de muncă.
Un studiu din 2014, Generation Z Goes to College, a constatat că studenții Generației Z se autoidentifică ca fiind fideli, plini de compasiune, gânditori, cu mintea deschisă, responsabili și hotărâți. Modul în care își văd colegii de generație Z este destul de diferit de propria identitate. Ei își văd colegii ca fiind competitivi, spontani, aventuroși și curioși - toate caracteristicile pe care nu le văd ușor la ei înșiși. În plus, unii autori consideră că unele dintre competențele lor, cum ar fi competența de citire, sunt transformate din cauza familiarității cu dispozitivele digitale, platformele și textele digitale.
În 2016, Fundația Varkey și Populus a realizat un studiu internațional care examinează atitudinile a peste 20.000 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 21 de ani în douăzeci de țări: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Israel, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Nigeria, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Ei au descoperit că cele mai importante valori personale pentru acești oameni au fost să-și ajute familiile și ei înșiși să aibă un viitor în viață (ambii 27%), urmat de onestitate (26%). Comunitățile lor locale s-au situat ultima dată cu 6%. Valorile familiale au fost deosebit de puternice în America de Sud (34%), în timp ce individualismul și spiritul antreprenorial s-au dovedit populare în Africa (37%). Persoanele care au influențat cel mai mult tinerii au fost părinții (89%), prietenii (79%) și profesorii (70%). Celebritățile (30%) și politicienii (17%) au ajuns ultimii. În general, tinerii aveau mai multe șanse să fie influențați de sportivi și politicieni decât tinerele, care preferau cărțile și personajele de ficțiune. Cultura celebrității a avut o influență deosebită în China (60%) și Nigeria (71%) și deosebit de irelevantă în Argentina și Turcia (ambele 19%). Pentru tineri, cei mai importanți factori pentru cariera lor curentă sau viitoare au fost posibilitatea de a-și fructifica abilitățile (24%) și venitul (23%), în timp ce cei mai importanți factori au fost faima (3%)și organizarea a avut un impact pozitiv asupra lumii (13%). Cei mai importanți factori pentru tineri atunci când se gândesc la viitorul lor au fost familiile lor (47%) și sănătatea lor (21%); bunăstarea lumii în general (4%) și comunitățile lor locale (1%).
Cercetătorul urban Richard Florida și echipa sa au descoperit, folosind datele recensământului american între 2005 și 2017, o creștere a ocupării forței de muncă pentru membrii „clasei creative” - oameni în educație, asistență medicală, drept, arte, tehnologie, știință și de afaceri, nu toți au o diplomă universitară - în practic toate zonele metropolitane americane cu o populație de un milion sau mai mult. Într-adevăr, numărul total al clasei creative a crescut de la 44 de milioane în 2005 la peste 56 de milioane în 2017. Florida a sugerat că acesta ar putea fi un „punct de vârf” în care talentele se îndreaptă spre locuri cu o calitate de viață ridicată, dar costuri de viață mai mici decât centrele creative bine înființate, cum ar fi New York City și Los Angeles, ceea ce el a numit „orașe.superstar”.
Potrivit media, YouTube a fost raportată a fi platforma preferată pentru descoperirea muzicii. .Folosind inteligența artificială, Joan Serra și echipa sa de la Consiliul Național de Cercetări din Spania au studiat masivul Dataset Million Song și au descoperit că între 1955 și 2010, muzica populară a devenit mai tare, în timp ce acordurile, melodiile și tipurile de sunete utilizate au devenit tot mai omogenizate. Într-adevăr, producătorii par să se angajeze într-un „Război Loudness”, cu intenția de a atrage tot mai mult publicul. Hit-uri vechi sunt înregistrate cu o progresie simplă a acordurilor și o sonoritate crescută, folosind diferite instrumente pentru a suna nou și la modă. În timp ce industria muzicală a fost acuzată de multă vreme că produce melodii mai puternice. Aceasta este prima dată când se studiază și se măsoară calitatea melodiilor.
Date demografice