Baʿal (în ugaritiană: 𐎁𐎓𐎍; în ebraica biblică arhaică: בעל; akkadiană:,Belu; în feniciană: 𐤁𐤏𐤋) este denumirea unor zei vest-semitici, semnificând în limbi ca feniciana (canaaneana) și ebraica „stăpân” , „proprietar”, „domn” sau „soț”, „bărbat” în ebraică cuvântul „baal” se folosește în sensul de proprietar, stăpân, posesor, inclusiv posesor - de nume sau de atribute sau bunuri, soț. Numele corespunde celui al zeului Belu din Mesopotamia (Akkad, Asiria,Babilon). În mitologia canaanită Baal sau Baal Haddad - este zeul ploilor, al furtunilor, al fulgerului și trăsnetului, al vânturilor, al munților, precum și zeul vieții, care fertilizează pământul, și zeul timpului. Baal este descris ca un luptător deosebit de puternic care combate forțele răului care încearcă să distrugă lumea. Baal este fiul zeului El și fratele zeului Yam și al zeiței Anat, precum și soțul zeiței Ashtoret. Baal este privit în miturile canaanite-feniciene și arameice siriene ca un erou, războinic fără prihană, purtând un coif cu coarne (simbol al fertilității), care ține într-o mână un toiag,gheoagele „yagruș” și „aymur” sunt menționate în Ciclul lui Baal, capitolul despre Baal și Yam III, III AB,A 10-20, C.Daniel p.190 iar în celalaltă un fulger. Coarnele simbolizează fertilitatea. Baal calcă norii, glasul său răsună ca tunetul. Sălașul său este pe muntele mitic Sapan (în ebraică Tzafon = Nord)Legenda lui Keret,IIK, col.II, 44-45,în C.Daniel p.133identificat în zilele noastre cu muntele Jebel al Aqra de la frontiera siriano-turcă la vărsarea râului 'Asi (Oronte) în Marea Mediterană. Pe acest munte cad în fiecare an ploi torențiale.
Baal în Siria, Fenicia și Palestina antică (Canaan și Israelul antic)
Nume generic
Ca și în Mesopotamia antică, numele Baal era folosit pentru mai mulți zei din panteoanele semitice, unii din ei fiind zeii protectori ai unor orașe-state. Articolul hotărât, un epitet adăugat sau contextul putea stabili despre care zeu specific este vorba. Epitetele puteau fi geografice (ex.nume ale orașelor - Baal Alpa (Alepo), Baal Sidon, Baal Ugarit), descriptive sau onomastice (adăugarea unui nume suplimentar)S.L.Allen cap.5.2.p. XI/Uneori Baal era un titlu prin care se subînțelegea un anumit zeu (G.Contenau) precum Milkom, Hadad sau Hadu sau Kemosh. B.Halpern 2009 p.57, 64 De aceea, de exemplu, Baal Brit se numea uneori în cartea Judecătorilor (vezi Jud. 8,33 și 9,4 apoi 9,46) din Vechiul Testament și El Brit - „Zeul legământului” B.Halpern 2009 p.64 Fenicienii venerau cel puțin cinci zei numiți Baal B.Halpern 2009 p.64 :Baal Hamon, cunoscut și ca Baal Lebanon sau Baal Sapan (Baal Tzafon), Baal Haddad, Baal Adir, Baal Tzemed, Baal Shamem
Numele lui Baal cu epitete
după orașe sau regiuni Baal-Gad – Baal-HatzorSamuel II 13,23 – Baal-Peor (de unde Belfegor) zeu al moabiților (ulterior cunoscut ca demon– Belfegor) Baal-Gebal – Baalbek – Baal Ugarit. Existau și nume de zeițe Baalat, ca de pildă Baalat Beer , Baalat Gebal. după munți Baal-Lebanon – Baal-Sapon, Sapan sau Tzafon (Domnul Muntelui Sapon - piscul de contact dintre cer și pământ V.Kernbach 1983) – Baal Carmel – Baal-Karnaim - Baal Hermon Judecători,3,3 13,23 după zei ai unor orașe Baal Eshmun din Sidon – Baal Melkart din Tir titluri Adon (Domn) – Ha Melech (Regele) alte epitete - calitate, atribute Aleyan-Baal („Preaputernicul Stăpân” inițial Ch. Virolleaud a crezut că Aleyan este un zeu diferit. Ulterior s-a ajuns la concluzia ca este un atribut al lui Baal, ca de pilda in Cartea lui Keret , vezi de ex. Col. a II-a 2, în A.Negoiță p.123, p.179,V.Kernbach 1983) sau „Baal cel victorios” sau Alay krdm (Cel mai puternic dintre eroi), la Ugarit considerat fiul lui Baal.Delaporte p.76Baal-Brit (Domnul Legământului Judecători 9,4) adorat de evreii idolatri la Sichem ca păstrător al jurămintelor – Baal Hammon (Domnul altarelor cu ardere de tămâie) la Cartagina, sau poate zeu solar, sau al cerului (la Babilon) – dupa unii Baal Amanos (al Muntelui Amanus sau Munții Nur din zilele noastre) – Zebul Baal Ars (Stăpânul Prinț al Pământului) sau Baal Zebul (Stăpânul Prinț V.Kernbach 1983 sau Stăpânul cel sublim) la Ugarit, (probabil sursa pentru Baal-Zebub ( Regi II, 1,2 „Stăpânul Muștelor”) de la Ekron („Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului”), devenit ulterior demon (Belzebut), de asemenea numele Izevel, adică Izabela, ar putea fi legat de denumirea Zebul, la fel și numele tribului Zevulun, Zebulon), Rkb 'rpt - „Călărețul norilor” Legenda lui Aqhat I D,col. I, 40, în A.Negoiță p. 156 ;(expresie asemănătoare cu un atribut al lui Dumnezeu YHVH din Psalmul 68,5
Nume teoforice la fenicieni și cartaginezi, canaaneni, evrei
Baal este un teonim folosit pentru o serie de zei din Siria-Fenicia-Canaan, inclusiv din orașele feniciene Tyr, Sidon, ByblosJe m'appelle Byblos, Jean-Pierre Thiollet, H & D, 2005. ISBN 2 914 266 04 9.Zeii numiți Baal au fost venerați și în coloniile feniciene, inclusiv în Cartagina, ca zei din cei mai însemnați, zeul cerului și al vegetației. Numele Baal face parte din numele proprii teofore ale unor personaje cartagineze precum Hasdrubal (Azdrubaal) și Hanibal (Hanibaal), ale unor personaje biblice din Israelul antic (ex,Ishbaal, Meribaal. Yerubaal, Izabela, sau din Babilonia În Fenicia existau nume proprii multe care includeau numele zeului Baal, de exemplu la regii Biblosului, Arwadului, Sidonului și Tirului:Zakerbaal, Ittobaal, Abibaal, Elibaal, Shipitbaal, Baal I, Baal II, Baalshillem, Ozbaal etc Așa și la evreii antici, judecătorul Gideon se mai chema Yerubaal, și un fiu al regelui Saul - Ishbaal, fiii lui Yonatan si nepotii lui Saul - Merivbaal și Meribaal.(ex.Baltazar).
Haddu sau Hadad 200px|miniatura|dreapta|Baal cu fulgerul, stelă din cretă găsită la Ugarit, în prezent la Muzeul Luvru. Un zeu numit Baal a fost menționat în Mesopotamia încă din mileniul al III-lea î.e.n. El apare pe lista de zeități descoperită la Abu Salabikh. De asemenea figurează pe lista zeităților din tăblițele de la Ebla pe la 2400 î.e.n. și face obiectul Poemului lui Hadad de la Ugarit, care a fost conservat în stare foarte fragmentară.Poemul Hadad în A.Negoiță p.172 Cercetători moderni afirmă că în secolele XVI-XV î.e.nS.Allen 2007, ch 5.3 p.Iacest Baal, de obicei cu înțelesul de „Stăpânul” sau „Domnul” era identic cu zeul furtunii și al fertilității Hadad, numit uneori Baal Haddu. În Tăblițele de la Tell al-Amarna din Egipt este numit Addu (logogramă citită și BaaluM.H.Pope 2009). Semnficația numelui Haddu, Hadad sau Addu este „tunet”.A.Myers (ed) The Eerdmans Bible Dictionary "Baal" p.113 Numele Hadad, Haddu este înrudit cu rădăcina arabă khad - a despica, khaddu - tunet,A.Ravinell, W.Green p.52
Regii clienți din Canaan se adresează faraonului egiptean cu expresia „Baal al meu, Addu al meu”. După opinia specialiștilor, când cultul lui Hadad a crescut în însemnătate, numele său adevărat a devenit prea sacru pentru ca marele preot să-l pronunțe cu voce tare și în locul lui a fost folosit numele de Baal, așa cum Bel era folosit la babilonieni pentru zeul Marduk, și la iudei, Adonai în loc de Yahve (tetragramma YHVH). O minoritate dintre autori consideră Baal putea fi un zeu canaanean nativ, al cărui cult ar fi identic cu Hadad sau ar fi absorbit aspecte din cultul său. Indiferent de relația inițială între ele, în mileniul I î.e.n cultele lor din Siria-Canaan erau distincte: Hadad era venerat de către aramei (sirieni) iar Baal de către fenicieni și ceilalți canaaniți. B.Becking 2007, p.64 Un alt nume al său era Baal Shamin (Domnul cerului)
Ben Dagan sau Dagan și zeul El La fenicieni Baal este uneori identificat cu zeul suprem El sau cu Dagan sau Dagon, zeu al cerealelor și al vieții, sau în mituri ugaritice, cu fiul lui Dagan (Ben Dagan) Legenda lui Keret tăblița 1, col IV,7 în A.Negoiță, p.117; Poemul Hadad BH, col.I 39, în C. Daniel p. 176sau fiul lui El. Se poate găsi declarația: „Eu îi hrănesc pe zei și pe oameni.”. Dagan este uneori considerat nu El însuși, ci fratele acestuia. Pe o inscripție din Karatepe din Cilicia zeul El este numit și Baal Shamem, „Stăpânul Cerului”M.Pope p.4 după U.B.Alkim si O.Callaghan Exista o identitate și între El și Baal Haman atât la Ugarit cât și la fenicieni și cartaginezi.S.Allen p.
Cultul lui Baal la Ugarit În anticul Ugarit (la Ras Shamra de astăzi) s-a excavat un templu al lui Baal Hadad, lângă altul dedicat lui Dagon, considerat uneori tatăl său. Textele cuneiforme descoperite în arhiva din Ugarit, descriu pe Baal ca zeu al vremii, a cărui putere se exercita asupra fulgerului, vântului, ploii și fertilității, și a plantelor. Pe aceste meleaguri atribuirea unui rol în fertilitatea umană nu este dovedită. Șapte din tăblițele de la Ras Shamra, denumite A B de primul lor traducător, Virolleaud, după numele Aleyan Baal, sunt consacrate legendelor din Ciclul lui Baal. Starea lor este deficitară ți din aceasta cauza descifrarea și traducerea lor nu a fost o misiune ușoară.A.Negoiță, p.179
Inițial Baal din Ugarit era un epitet al zeului Hadad. Cu timpul, epitetul a devenit numele propriu zis al zeului, iar Hadad a devenit epitet.S.Allen 2015 p.216 J.S.Anderson p.48 În Canaan a existat multă vreme cultul Soarelui întruchipat de zeița Shapash sau de zeul Shamash. Vara secetoasă era explicată de absența lui Baal aflat în lumea subpământeană, iar ploile și furtunile din toamnă care reînviau țara erau atribuit întoarcerii lui Baal. Din cauza acestui rol al zeului în agricultură, cultul lui Baal, zeul ploilor, a înlocuit în cele din urmă în Canaan pe cel al distantului El ca zeu suprem. El era invocat și în timp de război, fiind considerat mai activ în viața oamenilor decât zeul El. Orașul libanez Baalbek a fost numit după el.În textele din Ugarit atât Baal cât și El erau asociați cu taurul, simbolizând forța și rolul fecundator Zeița fecioară Anat era sora lui Baal și i se atribuia uneori și nașterea unui copil cu el. Baal era foarte pornit împotriva șerpilor, și din cauză că erau reprezentanți ai lui Yam sau Yammu, zeul canaanean al mării și al rîurilor.
Despre Baal se spune de obicei ca era fiul zeului Dagan, dar în sursele din Ugarit era considerat fiul lui El, tatăl zeilor. Aspectele legate de rolul sau în fertilitate erau legate și de zeul grânelor, Dagan. Baal s-a luptat cu monstrul Tannin (Tunnanu), sarpele încolăcit (Bṭn ʿqltn), Litan Șarpele fugar (Ltn Bṭn Brḥ), biblicul Leviatan, și Sarpele Shalyatu cu Șapte Capete Šlyṭ D.šbʿt Rašm. Povestea acestor lupte este fragmentată și obscură. În unele pasaje distrugerea acestor monștri este atribuită lui Anat, acționând în numele lui Baal. Conflictul lui Baal cu Yammu se aseamănă cu viziunea povestită în Cartea lui Daniel din Vechiul Testament. Ca învingător al mării, Baal este considerat de fenicieni și canaaneni drept patron al marinarilor și al negustorilor care străbat marea. Ca biruitor al zeului canaanean al morții, Mot, Baal era cunoscut și ca Baal Rapiuma, conducător al spiritelor ancestrale Refaim, mai ales al dinastiilor regale. În scrierile de la Ugarit Baal este numit adesea „Baal cel victorios” Aliyn Baal, „Cel Puternic” (Demaran)N&G.Darshan p.14 (nume care apare și în Legenda lui Keret, descoperită la Ugarit), „Cel mai puternic dintre eroi” (Aliy Qrdm). Ecouri ale acestor atribute a găsit Nyberg in texte biblice ale Deuteronomului (33,12) Samuel I, 2,10, Isaiia 59, 18, Hosea 7,16 , de asemenea au fost remarcate în Psalmi și în Cartea Iov. Ca Baal Sapan (Baal Tzafon) zeul a fost asociat cu palatul sau de pe Muntele Sapan (Jebel Aqra sau Mons Casius, Keldağ)
Sălașul lui Baal Sălașul lui Baal, în ochii locuitorilor Ugaritului, era Muntele Sapan, identificat ca Jebel al Aqra (în arabă „Muntele pleșuv)” la circa 48 km nord de Ugarit. Încă înaintea descoperirii documentelor din Ugarit era cunoscut din surse akkadiene și egiptene numele unui zeu Baal Sapan.