Durerea abdominală, cunoscută și sub numele de durere de stomac, este un simptom asociat atât cu probleme medicale ușoare, cât și cu cele grave.
Cauzele frecvente ale durerii în abdomen includ gastroenterita și sindromul intestinului iritabil. Aproximativ 15% dintre oameni au o afecțiune de bază mai gravă, cum ar fi apendicita, scurgerea sau ruptura de anevrism aortic abdominal, diverticulita sau sarcina ectopică. Într-o treime din cazuri, cauza exactă este neclară.
Având în vedere că o varietate de boli pot provoca o formă de durere abdominală, rămâne importantă o abordare sistematică a examinării unei persoane și formularea unui diagnostic diferențial.
Diagnostic diferențiat Cele mai frecvente motive ale durerii abdominale sunt gastroenterita (13%), sindromul intestinului iritabil (8%), problemele tractului urinar (5%), inflamația stomacului (5%) și constipația (5%). În aproximativ 30% din cazuri, cauza nu este determinată. Aproximativ 10% din cazuri au o cauză mai gravă, inclusiv vezica biliară (calculi biliari sau diskinezie biliară) sau probleme pancreatice (4%), diverticulită (3%), apendicită (2%) și cancer (1%). Mai frecvente la cei mai în vârstă, ischemia mezenterică și anevrismele aortice abdominale sunt alte cauze grave.
Durerile abdominale acute Abdomenul acut poate fi definit ca durere abdominală severă, persistentă, cu debut brusc, care este probabil să necesite intervenție chirurgicală pentru tratarea cauzei sale. Durerea poate fi frecvent asociată cu greață și vărsături, distensie abdominală, febră și semne de șoc. Una dintre cele mai frecvente afecțiuni asociate cu durerea abdominală acută este apendicita acută.
Cauze
Traumatică: împușcare sau perforarea traumatică a stomacului, intestinului, splinei, ficatului sau rinichiului Inflamatorie: Infecții precum apendicita, colecistita, pancreatita, pielonefrita, boala inflamatorie pelvină, hepatita, adenita mezenterică sau un abces subdiafragmatic Perforarea unui ulcer peptic, a unui diverticul sau a cecului Complicații ale bolii inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă Mecanică: Obstrucție a intestinului subțire secundară aderențelor cauzate de operații anterioare, invaginație, hernii, neoplasme benigne sau maligne Obstrucție a intestinului gros cauzată de cancer colorectal, boli inflamatorii ale intestinului, volvulus, impactul fecal sau hernie Vasculară: ischemie intestinală ocluzivă, de obicei cauzată de tromboembolismul arterei mezenterice superioare
După sistem O listă mai extinsă include următoarele cauze după sistemul cauzator:
Gastrointestinal Tractul gastrointestinal Inflamatorie: gastroenterită, apendicită, gastrită, esofagită, diverticulită, boala Crohn, colită ulcerativă, colită microscopică Obstructivă: hernie, invaginație, volvulus, aderențe post-chirurgicale, tumori, constipație severă, hemoroizi Vasculară: embolie, tromboză, hemoragie, anemia cu eritrocite seceră, angină abdominală, compresie a vaselor de sânge (cum ar fi sindromul de compresie a arterei celiace), sindrom de arteră mezenterică superioară, sindrom de tahicardie ortostatică posturală Digestive: ulcer peptic, intoleranță la lactoză, boală celiacă, alergii alimentare Glandele Sistemul biliar Inflamatorie: colecistită, colangită Obstructivă: colelitiază, tumori Ficat Inflamatorie: hepatită, abces hepatic Pancreatic Inflamatorie: pancreatită Renale și urologice Inflamatorie: pielonefrita, infecția vezicii urinare, indigestie Obstructivă: calculi renali, urolitiază, retenție urinară, tumori Vasculară: prinderea venei renale stângi Ginecologic sau obstetric Inflamatorie: boală inflamatorie pelviană Mecanică: torsiune ovariană Endocrinologică: menstruație, Mittelschmerz Tumori: endometrioză, fibroame, chist ovarian, cancer ovarian Sarcină: sarcină ectopică ruptă, avort amenințat Perete abdominal tensiune musculară sau traume infecție musculară durere neurogenă: herpes zoster, radiculită în boala Lyme, sindrom de prindere a nervului cutanat abdominal (ACNES), tabes dorsalis Durere referită din torace: pneumonie, embolie pulmonară, cardiopatie ischemică, pericardită din coloana vertebrală: radiculită din organele genitale: torsiunea testiculară Tulburări metabolice uremie, cetoacidoză diabetică, porfirie, deficit de inhibitor al C1-esterazei, insuficiență suprarenală, otrăvire cu plumb, mușcătură de păianjen văduvă neagră, sevraj narcotic Vase de sânge disecție aortică, anevrism aortic abdominal Sistem imunitar sarcoidoză vasculită febra mediteraneană familială Idiopatic sindromul intestinului iritabil (afectează până la 20% din populație, IBS este cea mai frecventă cauză a durerii abdominale recurente și intermitente)
După localizare Localizarea durerii abdominale poate oferi informații despre ceea ce poate provoca durerea. Abdomenul poate fi împărțit în patru regiuni numite cadrane. Locațiile și condițiile asociate includ:
Difuză Peritonită Vasculară: ischemie mezenterică, colită ischemică, purpură Henoch-Schonlein, boală cu celule seceră, lupus eritematos sistemic, poliarterită nodoză Obstrucție a intestinului subțire Sindromul colonului iritabil Tulburări metabolice: cetoacidoză, porfirie, febră mediteraneană familială, criză suprarenală Epigastrică Inima: infarct miocardic, pericardită Stomac: gastrită, ulcer de stomac, cancer de stomac Pancreas: pancreatită, cancer pancreatic Intestinal: ulcer duodenal, diverticulită, apendicită Cadrantul superior drept Ficat: hepatomegalie, ficat gras, hepatită, cancer la ficat, abces Vezica biliară și tractul biliar: inflamație, calculi biliari, infecție cu viermi, colangită Colon: obstrucție intestinală, tulburări funcționale, acumulare de gaze, spasm, inflamație, cancer de colon Altele: pneumonie, sindrom Fitz-Hugh-Curtis Cadrantul superior stâng Splenomegalie Colon: obstrucție intestinală, tulburări funcționale, acumulare de gaze, spasm, inflamație, cancer de colon Peri-ombilical (zona din jurul ombilicului, alias buric) Apendicită Pancreatită Infarct miocardic inferior Ulcer peptic Cetoacidoza diabetică Vasculară: disecție aortică, ruptură aortică Intestin: ischemie mezenterică, boală celiacă, inflamație, spasm intestinal, tulburări funcționale, obstrucție a intestinului subțire Dureri abdominale inferioare Diaree Colita Crohn Dizenterie Hernie Cadrantul inferior drept Colon: invaginare, obstrucție intestinală, apendicită ( punctul McBurney) Renale: calculi renali (nefrolitiaza), pielonefrita Pelvian: cistită, calculi vezicale, cancer al vezicii urinare, boli inflamatorii pelvine, sindromul durerii pelvine Ginecologic: endometrioză, sarcină intrauterină, sarcină ectopică, chist ovarian, torsiune ovariană, fibrom ( leiomiom ), abces, cancer ovarian, cancer endometrial Cadrantul inferior stâng Intestin: diverticulită, volvulus de colon sigmoid, obstrucție intestinală, acumulare de gaze, megacolon toxic Dureri lombare drepte Ficat: hepatomegalie Rinichi: calculi renali (nefrolitiaza), infecție complicată a tractului urinar Dureri de spate lombare stâng Splină Rinichi: calculi renali (nefrolitiaza), infecție complicată a tractului urinar Dureri lombare dureri renale (calculi renali, cancer renal, hidronefroză) Durere de piatră ureterală
Fiziopatologie Regiune Alimentare cu sânge Inervație Structuri Foregut Artera celiacă T5 - T9 Faringe Esofag
Căile respiratorii inferioare
Stomac
proximală duoden
Ficat
Tractul biliar
Vezica biliara
Pancreas Midgut Artera mezenterică superioară T10 - T12 distal duoden Cecum
Apendice
Colon ascendent
Colon transvers proximal Hindgut Artera mezenterică inferioară L1 - L3 Colon transvers transversal Colonul descendent
Colon sigmoid
Rect
Febră
Canal anal superior Durerea abdominală poate fi denumită durere viscerală sau durere peritoneală. Conținutul abdomenului poate fi împărțit în partea din față, intestinul mediu și intestinul posterior. Partea din față conține faringele, căile respiratorii inferioare, porțiunile esofagului, stomacului, porțiunile duodenului (proximal), ficatul, tractul biliar (inclusiv vezica biliară și căile biliare) și pancreasul. Intestinul mediu conține porțiuni din duoden (distal), cecum, apendice, colon ascendent și prima jumătate a colonului transvers. Intestinul posterior conține jumătatea distală a colonului transvers, colon descendent, colon sigmoid, rect și canalul anal superior.
Fiecare subsecțiune a intestinului are un nerv aferent visceral asociat care transmite informații senzoriale de la viscer la măduva spinării, călătorind cu nervii simpatici autonomi. Informațiile senzoriale viscerale din intestinul care călătorește către măduva spinării, denumite aferente viscerale, sunt nespecifice și se suprapun cu nervii aferenți somatici, care sunt foarte specifici. Prin urmare, informațiile aferente viscerale care călătoresc către măduva spinării se pot prezenta în distribuția nervului aferent somatic; acesta este motivul pentru care apendicita se prezintă inițial cu durere periumbilicală T10 atunci când începe prima dată și devine durere T12, deoarece este implicat peritoneul peretelui abdominal (care este bogat cu nervi aferenți somatici).
Abordarea diagnosticului Pentru a înțelege mai bine cauza care stă la baza durerii abdominale, se poate efectua un istoric aprofundat și o examinare fizică.
Procesul de colectare a unei istorii poate include:
Identificarea mai multor informații despre plângerea principală prin obținerea unui istoric al bolii prezente ; adică o narațiune a simptomelor actuale, cum ar fi debutul, localizarea, durata, caracterul, factorii agravanți sau amelioratori și natura temporală a durerii. Identificarea altor factori posibili poate ajuta la diagnosticarea cauzei de bază a durerii abdominale, cum ar fi călătoriile recente, contactul recent cu alte persoane bolnave și, pentru femei, o istorie ginecologică aprofundată. Aflați despre istoricul medical trecut al pacientului, concentrându-vă asupra oricăror probleme anterioare sau proceduri chirurgicale. Clarificarea regimului curent de medicare al pacientului, inclusiv rețete, medicamente fără prescripție medicală și suplimente. Confirmarea alergiilor medicamentoase și alimentare ale pacientului. Discutarea cu pacientul asupra oricărui istoric familial de procese ale bolii, concentrându-se pe afecțiuni care ar putea semăna cu prezentarea curentă a pacientului. Discutarea cu pacientul a oricăror comportamente legate de sănătate (de exemplu consumul de tutun, consumul de alcool, consumul de droguri și activitatea sexuală) care ar putea face anumite diagnostice mai probabile. Revizuirea prezenței simptomelor non-abdominale (de exemplu, febră, frisoane, dureri în piept, dificultăți de respirație, sângerări vaginale ) care pot clarifica în continuare imaginea diagnosticului.
După colectarea unui istoric amănunțit, ar trebui să efectuați un examen fizic pentru a identifica semne fizice importante care ar putea clarifica diagnosticul, inclusiv un examen cardiovascular, examen pulmonar, examen abdominal amănunțit, iar pentru femei, un examen genito-urinar .
Investigațiile suplimentare care pot ajuta la diagnostic includ:
Analize de sânge, inclusiv hemoleucogramă completă, panou metabolic de bază, electroliți, teste ale funcției hepatice, amilază, lipază, troponină I și pentru femei, un test seric de sarcină . Analiza urinei Imaging inclusiv piept și abdominale raze X Electrocardiogramă
Dacă diagnosticul rămâne neclar după istorie, examinare și investigații de bază ca mai sus, atunci investigațiile mai avansate pot dezvălui un diagnostic. Astfel de teste includ:
Tomografie computerizată a abdomenului / bazinului Ecografie abdominală sau pelviană Endoscopie și / sau colonoscopie
Management