Stanisław Marcin Ulam (; ) a fost un om de știință evreu-polonezo-american, matematician și fizician nuclear. A participat la Proiectul Manhattan, a creat proiectul armelor termonucleare Teller – Ulam, a descoperit conceptul de automat celular, a inventat metoda de calcul Monte Carlo și a sugerat propulsia cu impulsuri nucleare. În matematica pură și aplicată, el a demonstrat câteva teoreme și a propus mai multe conjecturi.
Născut într-o familie bogată de evrei polonezi, Ulam a studiat matematica la Institutul Politehnic Lwów, unde și-a luat doctoratul în 1933 sub supravegherea lui Kazimierz Kuratowski. În 1935, John von Neumann, pe care Ulam îl cunoscuse la Varșovia, l-a invitat să vină la Institutul de Studii Avansate din Princeton, New Jersey, pentru câteva luni. Din 1936 până în 1939, și-a petrecut verile în Polonia și anii universitari la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachusetts, unde a lucrat pentru a stabili rezultate importante în ceea ce privește teoria ergodică. La 20 august 1939, a navigat spre Statele Unite pentru ultima dată împreună cu fratele său în vârstă de 17 ani, Adam Ulam. A devenit profesor asistent la Universitatea din Wisconsin – Madison în 1940 și cetățean al Statelor Unite în 1941.
În octombrie 1943, a primit o invitație de la Hans Bethe să se alăture proiectului Manhattan în laboratorul secret Los Alamos din New Mexico. Acolo, el a lucrat la calculele hidrodinamice pentru a prezice comportamentul lentilelor explozive care erau necesare unei arme cu implozie. A fost repartizat în grupul lui Edward Teller, unde a lucrat la „Super”-bomba lui Teller împreună cu Teller și Enrico Fermi. După război a plecat pentru a lucra ca profesor asociat la Universitatea din California de Sud, dar s-a întors la Los Alamos în 1946 pentru a lucra la arme termonucleare. El a descoperit că designul bombei lui Teller nu era practic. În ianuarie 1951, Ulam și Teller au venit cu designul Teller – Ulam, care astăzi stă la baza tuturor armelor termonucleare.
Ulam a analizat problema propulsiei nucleare a rachetelor, care a fost analizată de proiectul Rover, și a propus, ca alternativă la racheta termică nucleară a lui Rover, să exploateze mici explozii nucleare pentru propulsie, idee care a devenit proiectul Orion. Cu Fermi, John Pasta și Mary Tsingou, Ulam a studiat problema Fermi – Pasta – Ulam – Tsingou, care a devenit inspirația pentru domeniul științei neliniare. El este probabil cel mai bine cunoscut pentru că a realizat că computerele electronice au făcut practică aplicarea metodelor statistice funcțiilor fără soluții cunoscute și, pe măsură ce computerele s-au dezvoltat, metoda Monte Carlo a devenit o abordare obișnuită și standard a multor probleme.
Bibliografie
(autobiography).
Note
Legături externe 1979 Audio Interview with Stanislaus Ulam by Martin Sherwin Voices of the Manhattan Project 1965 Audio Interview with Stanislaus Ulam by Richard Rhodes Voices of the Manhattan Project
Vezi și Conjectura de împachetare a lui Ulam Număr norocos Spirală Ulam
Categorie:Nașteri în 1909Categorie:Decese în 1984 Categorie:Matematicieni polonezi Categorie:Matematicieni americani din secolul al XX-lea Categorie:Fizicieni poloneziCategorie:Fizicieni americani Categorie:Oameni din Liov Categorie:Evrei polonezi Categorie:Evrei ucraineni Categorie:Membri ai Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite Categorie:Oameni ai Proiectului Manhattan Categorie:Savanți evrei americani Categorie:Inventatori evrei Categorie:Agnostici evrei Categorie:Înmormântări în cimitirul Montparnasse Categorie:Scriitori de popularizare a matematicii