thumb|280px|Localizarea triburilor din Peninsula Arabică în jurul anului 600. Triburile arabe (în arabă: القبائل العربية/al-qabā’ilu l-arabyya/, singular: قبيلة /qabīla/;) reprezintă o formă de organizare socială proprie, formată dintr-un grup de oameni cu origine comună. Tribul arab pre-islamic reprezenta unitatea de bază a comunei primitive din zona Peninsulei Arabice, înainte de apariția islamului în secolul al VII-lea, acesta fiind propovăduit de către profetul Mahomed (în arabă: محمد), în urma revelației divine.
Etnogeneză Cuvântul „qabīla” se referă atât la un grup de rudenie, cât și la o categorie de statut. Astfel, se disting două categorii de triburi: familiile qabīli, cunoscuți drept beduini ( în arabă البدو) și Ḥaḍirī nontribali ( în arabă الحضري), Se spune că arabii din familiile qabīli provin dintr-un strămoș din sudul Arabiei, Qaḥṭān, considerat strămoșul arabilor „puri”, aceștia purtând numele de al-ʿArab al-ʿĀribah și dintr-un strămoș din nordul Arabiei, ʿAdnān, strămoșul „arabizat”. Aceștia din urmă poartă numele de al-ʿArab al-Mustaʿribah. Conform tradiției biblice, ʿAdnān și poate și Qaḥṭān se trag de la Ismāʿīl (Ismael), fiul lui Avraam (în arabă: إبراهيم Ibrahim). Aceștia sunt cei care duceau o viața nomadă, pastorală, nestatornică. Ḥaḍirī, pe de altă parte, erau locuitorii statornici ai acelor ținuturi, formați din majoritatea comercianților, artizanilor și cărturarilor din Peninsula Arabică, la acea vreme. Familiile qabīli se consideră distincți și mai ales superiori față de ḥaḍirī, care sunt oameni liberi, independenți și nu pretind că îl au ca strămoș pe Ismāʿīl. Rivalitatea dintre cele două grupuri s-a răspândit, odată cu cuceririle musulmane, dincolo de Arabia.
Localizare și clasificare
Localizare Locul unificării arabilor într-un popor și într-un stat l-a constituit Peninsula Arabică. Tot aici, de asemenea, a luat naștere și islamul, Muhammad, fiind unul dintre fii celui mai cunoscut trib arab. Peninsula Arabică se află la intersecția drumurilor dintre Marea Mediterană, Marea Roșie, Golful Persic și Oceanul Indian. Aceasta este o regiune preponderent deșertică, cu climă caldă și secetoasă, unde pe alocuri crește o vegetație săracă. La începutul secolului al VII-lea, peninsula era locuită de triburile arabe ( în arabă: قبائل العرب /qabāʼil al-ʽarab/). Peninsula Arabică este considerată locul de origine al tuturor popoarelor semitice: akkadienii, arabii, asirienii, evreii, etc. Astfel, originea triburilor arabe se întoarce la Mecca ( în arabă: مكة /Maka/ ), oraș aflat în zona de vest a peninsulei în regiunea Hidjaz. Acest oraș a fost privilegiat atât în preislam, cât și după apariția islamului, fiind locul de naștere al profetului Muhammad, acesta fiind condus de unul dintre cele mai puternice triburi de la acea vreme, tribul Qurayš ( în arabă: قبيلة قريش / qabīla Quraysh/ ). De aici, majoritatea triburilor arabe au ieșit și s-au ramificat în patru direcții diferite, și anume: Munții Sarat ( în arabă: جبال سراة/ jabal Sarat ), situați în prezent în vestul Regatului Arabiei Saudite, și de acolo spre sud până la Yemen. Triburile care s-au mutat în Sarat sunt triburile Banu Arab ( în arabă: بنوعريب ); Levantul ( în arabă: الشام/ Ash-sham/), alcătuit în prezent din Iordania, Siria, Liban și Palestina. Aceste patru țări au fost numite Bilad al-Sham (în arabă: الشام بلاد) , iar tribul arab care s-au mutat în Levant este Banu Qidar ( în arabă: بنو قيدار ); Al-Yamamah ( în arabă اليمامة), situat în prezent în sudul Regatului Arabiei Saudite și mai exact în Najd. Multe triburi arabe s-au mutat în regiunea Yamamah datorită prosperității din această regiune abundentă în animale, ferme, apă și izvoare curente; Bahrain ( în arabă البحرين), care se întindea de-a lungul coastei de est a Peninsulei Arabe, mărginită la nord de orașul irakian Basra (în arabă: البصرة) și mărginită de sud de Oman, acum Sultanatul Oman ( în arabă: سلطنة عمان ). Triburile arabe care au migrat către Sarat, Levant și Bahrain nu s-au stabilit într-un singur loc, ci s-au mutat în alte direcții datorită dificultății de a trăi în ținuturile muntoase aride, în special în Sarat. Din cauza nevoilor și necesităților, triburile s-au mutat din nou în Tihama, Hidjaz, Irak, Eufrat. Apa reprezintă unul dintre principalii factori în migrarea tribului dintr-o regiune în alta. Mutarea are loc după consultarea dintre șeful tribului și bătrânii tribului, care formează consiliul tribal, deoarece aceasta constituie o decizie fatală luată de trib în unanimitate. După consultare, corturile sunt demontate și întregul trib și animalele sale sunt mutate într-o altă zonă după ce au fost alimentate cu apă și hrană suficientă pentru călătoria dificilă. În majoritatea cazurilor, tribul se mută în întregime, împreună cu toți membrii și animalele dintr-o regiune în alta, însă există și cazuri rare în care tranziția este realizată doar de o parte a tribului. Acesta a fost cazul tribului ʿAdnān , când acesta a fost împărțit în două, formând tribul ʿAdnān din nord și în tribul ʿAdnān din sud (Mudar și Rabīʽah).
Clasificare
Arabii din regiunile centrale, nordice ale peninsulei și din deșertul Siriei sunt în general nomazi. Prin urmare, cea mai mare parte a Peninsulei Arabice era populată de triburile de beduini ( termen provenit de la al-bādiyyah = stepă, în arabă: البادية), cunoscuți sub numele lor etnic, arabi (Aʼrab). Această ultimă denumire extinzându-se, treptat, la toți locuitorii, nomazi sau nu. Însă, nu toată peninsula era reprezentată de deșert și nu toți arabii erau beduini. Mediul arab era destul de divers. Colțul de sud-vest al peninsulei, axat pe țara modernă a Yemenului, era Arabia Felix, „fructuoasă” sau „Arabia fericită”, deoarece era o țară cu precipitații semnificative și vegetație luxuriantă. În Arabia în ansamblu, adevărații nomazi reprezentau doar o fracțiune din populația totală. Economia și cultura era ceea ce îi lega pe beduinii ce duceau un stil de viață nomad și pe locuitorii sedentari are acelor zone. Povestea din sīra (=biografia, în arabă: سيرة) profetului, în care pruncul Muhammad a fost încredințat unei femei beduine pentru a-l alăpta, indiferent dacă este sau nu adevărat, sugerează o relație simbiotică care leagă diferitele grupuri sociale din Peninsula Arabică. În sudul Arabiei, se găsesc grupurile cu un statut mai scăzut, numite Aḫdām și Ṣibyān. În nord , tot un grup cu statut scăzut considerat ca fiind de origine non-arabă, numit Ṣulubah, cunoscut de vechii arabi drept "qayn". În Oman, Zuṭṭ, un popor nomad de rromi, pare a fi descendent ai emigranților indieni în golf la începutul secolului al IX-lea. Baloch, ai cărui strămoși au imigrat mai recent, au format un fel de trib războinic acolo. În regiunile de frontieră din Oman și Yemen se află Mahra, Ḥarāsīs, Qarā și altele, vorbind limbi ale grupului arab din sud, iar în Peninsula Musandam sunt Shiḥūḥ. Triburile sunt împărțite în funcție de numărul membrilor săi, de la cel mai numeros la cel mai puțin numeros. Principalele triburi care stau la baza etnogenezei celorlalte sunt tribul ʼAdnān și tribul Qaḥṭān. De la ele provin restul triburilor arabe cunoscute, și anume:
TribulʼAdnān : Din acesta a venit tribul Mudar, tribul Rabia, tribul Banu Iyad și tribul Anmar; Tribul Qaḥṭān: Din acesta a venit tribul Yarub și tribul Yashb; Quraysh: Din acesta a venit tribul lui Abd Manaf, tribul lui Banu Hashem și tribul lui Banu al-Abbas; Kenana: Din acesta a venit tribul Banu Asad, tribul Hadhil, tribul Banu Tamim și tribul Mazina; Taghalab: Din acasta a venit tribul lui Banu Jusham și tribul lui Banu Shu'bah; Bakr: Din acesta a venit tribul lui Banu Shaiban, Banu Ajal, Banu Hanifa, Banu Dahl și Banu Qais bin Tha`labah.
Oamenii cu statut de qabīli se împart în triburi superioare și inferioare, primii putând pretinde puritate în sânge și origine (în arabă: ʼaṣl, أصل). Cele mai proeminente dintre triburile superioare din Arabia sunt Aniza, Shammar, Harb, Mustayr, Ajman, Dhafir, Banu Khalid, Banu Hajir, al-Murrah, Qahtan, Utayba, Dawasir, Sahul, Manasir, Banu Yas, Sibay, Qawasim, Banu Yam, Zaʾab și Banu Tamim. Principalele triburi considerate inferioare sunt Awazim, Rashayda, Hutaym, Aqayl și Sulubba. Sulubba, format din cei care au călătorit în deșert ca și căldărari în serviciul beduinilor mai bogați, se afla în partea de jos a scării sociale tribale. Din această clasificare a triburilor inferioare și superioare reiese că triburile nu sunt pe picior de egalitate. Unele au titlul de sharaf ( în arabă شرف), însemnând nobilime. Unii, precum Hutaym și Sharārāt din zona de nord, sunt disprețuiți de triburile nobile. Oamenilor deosebit de respectați li se acorda o autoritate limitată și temporară, purtând numele de ḥakam, care le oferea rolul unui mediator. Acesta oferea îndrumări limitate și negocia diferențele dintre rivalii individuali sau tribali.
Tribul Dawasir
Tribul Dawasir era un trib de tip sharif din centrul Arabiei Saudite, centrat în Wadi al-Dawasir la sud de Riyadh. Dawasirii se remarcă prin marele lor succes ca proprietari de pământ și contractori de petrol și pentru menținerea solidarității tribale. Familia Al Sudayri este cea mai cunoscută familie care se trage din acest trib. Prin intermediul ei, influența tribului a fost resimțită în toată Arabia Saudită.
Tribul Sibaʿa
Sibaʿa (numit și Asbiʿa) din Siria este un trib major al confederației de triburi Anaza împărțit în două facțiuni: Tribul Butayna și tribul al-ʼAbda. Ambele facțiuni au fost împărțite în clanuri. Aceste clanuri petrec sezonul estival la nord de al-Salamiyya în Siria, la est de Hama și, de asemenea, la est de Homs. Tribul Sibaʿa era format din aproximativ 4.000 de gospodării ( în arabă: bayt, بيت) la începutul anilor 1930. Un bayt sau khayma (cort) este format din aproximativ 5 persoane, prin urmare, Sibaʿa ar fi avut în total 20.000 de persoane.
Tribul Utayba Tribul Utayba este cel mai puternic trib din Arabia centrală.. Erau bogați în cămile și cai, pe care le vindeau pe piața internațională și puternici în arme. În nobilime, Utayba au fost al doilea, imediat după tribul Anaza al Al Saʿud. Au migrat de la est de Hidjaz spre centrul Najdului. În secolul al XIX-lea, existau atât sate statornice ale celor din Utayba, precum și confederații mari, nomade. Utayba s-a alăturat Ikhwanului în primii ani ai secolului al XX-lea, unele secțiuni ale tribului s-au stabilit în Artawiya și Ghatghat, cele mai fervente dintre așezările religioase Muwahhidun. Discipolul religios care a condus încercarea de a pune mâna pe Marea Moschee din Mecca în 1979, Juhaiman al-Utaybi, a fost membru al acestui trib.
Tribul Quraysh Tribul Quraysh este cel mai faimos trib, fiind tribul conducător al Meccăi la momentul nașterii profetului Muḥammad. Acesta era format din 10 clanuri principale, ale căror nume au câștigat o mare strălucire prin statutul de membri ai acestui trib la începutul Islamului. Acestea erau clanurile Hāshim, clanul Profetului însuși, Zuhra, cel a mamei sale, Taim și ʿAdī, clanurile primului și celui de-al doilea calif, Abū Bakr și, respectiv, ʿUmar I; și Umayya, clanul celui de-al treilea calif, ʿUthmān, și rudele sale, dinastia califilor Umayyazi.
Profetul Muhammad și Tribul Quraysh