Pan Wolodyjowski (în ) este un film istoric polonez din 1969, regizat de Jerzy Hoffman. Filmul este inspirat din romanul Pan Wołodyjowski (1888) al scriitorului polonez laureat al Premiului Nobel Henryk Sienkiewicz și este primul din trilogia filmelor istorice realizate de Hoffman după opera lui Sienkiewicz, fiind urmat de Potopul (1974) și Prin foc și sabie (1999). Dina Iordanova, Cinema of the other Europe : the industry and artistry of East Central European film, Wallflower Press, Londra - New York, 2003, p. 185. Adam Bingham (ed.), Directory of World Cinema, vol. 8: East Europe, Intellect, Bristol, U.K./Chicago, U.S.A., 2011, p. 82. Acțiunea trilogiei lui Sienkiewicz are loc în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, o perioadă zbuciumată a istoriei Poloniei.

Primele două filme ale seriei au fost realizate în perioada comunistă, când mândria națională poloneză era în declin, și au devenit foarte populare în acele vremuri. Robert Niemi, Inspired by true events : an illustrated guide to more than 500 history-based films, ABC-CLIO, Santa Barbara, Calif., 2013, p. 8. Ultimul film al seriei a fost lansat abia în 1999, după căderea regimului comunist, a fost difuzat de Televiziunea Poloneză ca o miniserie în patru părți și a dovedit același interes al publicului polonez pentru trilogia istorică a lui Sienkiewicz.

Conceput ca un amestec de film istoric și film de aventuri, Pan Wolodyjowski prezintă luptele duse de polonezi împotriva invadatorilor otomani Deanne Schultz, Filmography of world history, Greenwood Press, Westport, Conn., 2007, p. 40. în perioada 1668–1672. Robert Niemi, Inspired by true events : an illustrated guide to more than 500 history-based films, ABC-CLIO, Santa Barbara, Calif., 2013, pp. 7-8. Personajul principal al filmului este polcovnicul Michał Wołodyjowski, interpretat de actorul Tadeusz Łomnicki. În același timp a fost realizat și un serial alb-negru de televiziune intitulat Aventurile lui pan Michał (în ), în regia lui Paweł Komorowski, care a folosit aceleași decoruri și costume, aceeași recuzită, precum și majoritatea actorilor din filmul de cinema, cu excepția interpreților rolurilor Ketling, Makowiecka și Luśnia. Lech Ludorowski (red.), Trylogia Henryka Sienkiewicza: historia, dzieło, recepcja : materiały z sesji naukowej W dziewięćdziesiątą rocznicę Trylogii Henryka Sienkiewicza, [Zielona Góra 2-3 maja 1973], Państwowe Wydawnictwo Naukowe, Varșovia-Poznań, 1978, p. 42.

Pan Wolodyjowski a concurat la ediția a VI-a a Festivalului Internațional de Film de la Moscova, unde Tadeusz Łomnicki a câștigat premiul pentru cel mai bun actor. Filmul s-a bucurat de o popularitate considerabilă în rândul cinefililor polonezi și se află pe locul 8 în topul celor mai vizionate filme poloneze din perioada 1945-1989, fiind vizionat de 10.934.458 de spectatori.

Rezumat

În anul 1668, după ce timp de 20 de ani fusese răvășită de războaie, Polonia trecea prin vremuri grele. Regele Ioan Cazimir al II-lea abdicase de la tron și plecase în Franța, lăsând țara fără monarh. Nobilimea poloneză se adună la Varșovia pentru alegerea unui nou rege, iar în această situație de incertitudine politică unii nobili propun aducerea unui monarh străin. Bătrânul nobil Jan Onufry Zagłoba îl întâlnește în capitală pe ofițerul scoțian Ketling Hassling și află de la el că polcovnicul Michał Wołodyjowski, prietenul lor comun, părăsise serviciul militar după moartea logodnicei sale și se retrăsese la o mănăstire camaldolită, intenționând să devină călugăr. În acest timp tătarii din Crimeea pregăteau un atac masiv împotriva Poloniei, iar armata țării avea nevoie de un militar destoinic și neînfricat ca Wołodyjowski. Zagłoba reușește să-l scoată din mănăstire prin vicleșug, anunțându-l că fostul său camarad de arme Ketling este pe moarte. La cererea hatmanului Sobieski, Wołodyjowski acceptă să reintre în serviciul militar.

Legendarul oștean întâlnește la conacul lui Ketling două domnișoare nobile: Krystyna (Krzysia) Drohojowska și Barbara (Basia) Jeziorkowska, care aveau caractere opuse: prima era calmă, meditativă și interesată de muzică și poezie, iar cea de-a doua era veselă, plină de viață și pasionată de călărie și scrimă. Michał și Krzysia se apropie unul de celălalt, planificându-și în secret logodna, când Ketling apare la conac. În timpul absenței lui Wołodyjowski, trimis de hatmanul Sobieski să cerceteze unitățile militare de la graniță, Krzysia se îndrăgostește însă de Ketling și, nedorind să-și încalce jurământul de logodnă, decide să se călugărească. Aflând acestea, Michał își reprimă furia sa inițială și dorința sa de răzbunare față de rivalul său și acceptă ruperea logodnei, iar mai apoi se căsătorește cu Basia, care-l iubea de multă vreme.

În anul următor hatmanul Sobieski îl numește pe Wołodyjowski comandant al taberei militare fortificate Chreptiów. Polcovnicul merge împreună cu soția sa în Ținuturile de frontieră de la est pentru a apăra granița Uniunii statale polono-lituaniene de atacurile turcești și tătărești. Mai multe evenimente dramatice au loc în tabăra de la Chreptiów. Oștenii află că Azja Mellechowicz, sotnicul tătarilor lipcani, este fiul dispărut al hanului tătar Tugai Bei, care provocase multe pagube Poloniei cu ani în urmă. El fusese crescut de nobilul polonez Nowowiejski, care îl biciuise și îl alungase după ce l-a surprins făcându-i curte fiicei sale, Ewa. Dornic de răzbunare, Azja intenționează să treacă de partea turcilor și încearcă să o răpească pe Basia, dar femeia reușește să scape și să se întoarcă la Chreptiów, în timp ce sotnicul tătar își pierde un ochi în urma încăierării. Tătarii lipcani dau foc avanpostului Raszków și îi masacrează pe locuitori. Azja îl ucide pe bătrânul Nowowiejski și o dă pe Ewa tătarilor săi pe post de concubină. Apoi, împreună cu unitatea sa de tătari lipcani, se îndreaptă spre granița otomană pentru a intra în slujba sultanului. Fratele Ewei, Adam Nowowiejski, pornește cu un mic detașament în urmărirea tătarilor, dorind să-și răzbune tatăl și sperând să-și elibereze sora. Detașamentul condus de tânărul Nowowiejski îl capturează pe Azja în urma unei incursiuni în tabăra tătarilor și îl trage în țeapă pentru atrocitățile comise. Nereușind să-și găsească liniștea, Adam Nowowiejski trece de unul singur granița și cade în mâinile dușmanilor săi.

În anul 1672 armata otomană invadează Polonia, iar polcovnicul Wołodyjowski merge la Camenița, unde participă la apărarea cetății împreună cu camarazii săi loiali. În ciuda obiecțiilor formulate de nobili, generalul Potocki încredințează comanda unui consiliu militar. Propunerea episcopului Lanckoroński de încheiere a unei păci cu turcii este primită cu ostilitate de comandanții militari polonezi care susțin necesitatea apărării cetății pentru a-i oferi timp hatmanului Sobieski să adune o armată puternică. Wołodyjowski și Ketling preiau comanda apărării cetății și jură că nu vor preda cetatea atât timp cât vor fi în viață. Turcii conduc un asediu prelungit și reușesc să străpungă zidurile cetății exterioare, în ciuda rezistenței îndârjite a polonezilor, iar apărătorii se mută în castelul interior. O lovitură de artilerie bine țintită a polonezilor distruge depozitul de pulbere al inamicilor, dar acest succes este zadarnic. Generalul Potocki, înaltul comandant militar, decide predarea cetății Camenița și încheie un armistițiu cu turcii. După evacuarea oștenilor polonezi din cetate, Wołodyjowski și Ketling provoacă intenționat o explozie, găsindu-și moartea sub dărâmături.

Moartea eroică a polcovnicului Wołodyjowski este comemorată cu tristețe de camarazii săi de arme în cadrul unei slujbe solemne ținute într-o biserică. Preotul își încheie discursul de adio întrebând „Cine va proteja patria?”, iar în acel moment intră în biserică hatmanul Sobieski care ia în mâini o bucată din sabia eroului căzut, determinându-i pe militarii polonezi să-și ridice săbiile în aer, pregătiți să-și apere patria. În anul următor polonezii au obținut o victorie decisivă în Bătălia de la Hotin și i-au alungat pe turci de pe teritoriul Poloniei.

Distribuție

Tadeusz Łomnicki - polcovnicul (colonelul) Michał Wołodyjowski Magdalena Zawadzka - Barbara (Basia) Jeziorkowska, soția lui Wołodyjowski Mieczysław Pawlikowski - nobilul Jan Onufry Zagłoba Hanka Bielicka - stolniceasa Makowiecka, sora lui Wołodyjowski Barbara Brylska - Krystyna (Krzysia) Drohojowska, logodnica lui Wołodyjowski și apoi soția lui Ketling Irena Karel - Ewa Nowowiejska, sora lui Adam Jan Nowicki - ofițerul scoțian Ketling Hassling din Elgin Daniel Olbrychski - sotnicul Mellechowicz/Azja Tuhaj-Bejowicz, fiul hanului Tugai Bei Marek Perepeczko - Adam Nowowiejski, ofițer sub comanda lui Wołodyjowski Mariusz Dmochowski - hatmanul Jan Sobieski Władysław Hańcza - bătrânul nobil Nowowiejski Gustaw Lutkiewicz - ofițerul Luśnia, subordonat al lui Wołodyjowski și Adam Nowowiejski Tadeusz Schmidt - nobilul Snitko Andrzej Szczepkowski - episcopul Lanckoroński Leonard Andrzejewski - tătarul Halim, slujitorul lui Azja; voce dublată de Tadeusz Łomnicki Bogusz Bilewski - polcovnicul Muszalski Wiktor Grotowicz - generalul Potocki, comandantul cetății Camenița Tadeusz Kosudarski - nobil polonez Andrzej Piątkowski - turc care luptă cu Wołodyjowski Ryszard Ronczewski - tâlhar care-i atacă pe Wołodyjowski și Zagłoba Andrzej Przeździecki - tâlhar care-i atacă pe Wołodyjowski și Zagłoba Tadeusz Somogi - mesagerul gen. Potocki care-i înmânează o scrisoare lui Wołodyjowski în cetatea Camenița Witold Skaruch - călugărul portar Gustaw Holoubek (nemenționat) - preotul Kamiński, care vorbește în biserică după moartea lui Wołodyjowski

Producție Context thumb|200 px|Scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz în anii 1880 Romanul Pan Wołodyjowski (1888) este al treilea volum al Trilogiei istorice a lui Henryk Sienkiewicz, fiind precedat de romanele Prin foc și sabie (1884) și Potopul (1886). Ecranizarea lor nu a fost realizată în ordinea cronologică a apariției romanelor sau a acțiunii lor, ci într-o ordine inversă. Astfel, filmul Pan Wołodyjowski, care prezintă sfârșitul trilogiei, a fost realizat înaintea celorlalte două filme, fiind urmat de Potopul (1974) și Prin foc și sabie (1999), care au fost regizate tot de Jerzy Hoffman. Unii actori ai ecranizării romanului Pan Wołodyjowski au apărut și în celelalte filme: astfel, Tadeusz Łomnicki l-a interpretat tot pe polcovnicul Michał Wołodyjowski în Potopul, iar Daniel Olbrychski l-a interpretat pe nobilul patriot Andrzej Kmicic în Potopul și pe hanul tătar Tugai Bei în Prin foc și sabie.

Primele două filme ale seriei au fost realizate în perioada comunistă, când mândria națională poloneză era în declin. După cum scria Elżbieta Ostrowska, „imaginea de sine a poporului polonez, bazată în mod tradițional pe suferință, sacrificiu și eroism, fusese grav subminată” la sfârșitul anilor 1960. Elżbieta Ostrowska, „Desiring the Other: The Ambivalent Polish Self in Novel and Film”, în Slavic Review, vol. 70, nr. 3, toamna 2011, pp. 503-504. Acest lucru fusese remarcat inclusiv de autoritățile politice poloneze care, la începutul anilor 1960, au criticat tonul excesiv de pesimist al filmelor poloneze.

Adaptarea capodoperelor literare poloneze apărea în acest context ca un mijloc de întărire a mândriei naționale prin evadarea din prezentul agitat într-un trecut mitologizat. Romanele lui Sienkiewicz fuseseră scrise cu scopul de a „ridica moralul populației” în perioada ce a urmat Împărțirii Poloniei, oferindu-le viziunea nostalgică a unui trecut glorios. Polonezii considerau că perioada existenței Uniunii statale polono-lituaniene era „Epoca de Aur a Poloniei” și erau dornici să li se amintească vremurile în care Polonia era un stat suveran și, în același timp, o putere militar-politică a Europei. Realizarea celor două ecranizări răspundea astfel nevoilor politice ale autorităților, care sperau, în plus, obținerea unor încasări financiare mari ca urmare a popularității romanelor.