Iacob Potârcă () a fost un medic militar român, cu gradul de general. S-a remarcat drept unul dintre cei mai de seamă chirurgi ai Armatei Române și a fost un pionier al chirurgiei esofagiene în România.
A condus înainte de Primul Război Mondial Spitalul Militar din Craiova și a dat dovadă de calități strălucite de lider medical în anul 1917, în perioada Bătăliei de la Mărășești, în calitate de șef al Serviciului Sanitar al Armatei I. În perioada interbelică a fost medic inspector general al Serviciului Sanitar al Armatei și senator de Dolj în Parlamentul României.
Primii ani și perioada de formare Iacob Potârcă a avut doi frați, pe inginerul de căi ferate Opran Potârcă, decedat pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial și pe învățătorul Nicolae Potârcă, ajuns consilier județean și deputat în Parlamentul României.Rădulescu, Toma; Virgil Potâr Potârcã (1888-1954) și Alexandru Vãlimărescu (1899-1984) – reprezentanți de prestigiu ai Baroului Dolj ; Iustiția – Revista Baroului Dolj, ANUL V NR. 1 (9)/2014 ; p.64; acccesat la 19 ianuarie 2021
A făcut liceul la Craiova,Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” – Dolj; Potârcă, Iacob; Personalități doljene; pp. 1-2; accesat la 19 ianuarie 2021 studiind ulterior medicina militară la instituția de profil din capitala RomânieiGheorghe, George M.; Momente din geneza Medicinei Militare în lume – Dialog cu general mr. (r) doctor, Ion P. Drăgușin; Maramureșul medical, Anul XX, Nr. 73, Septembrie 2018 ; p. 32; acccesat la 19 ianuarie 2021 (care asigură pregătirea de specialitateInstitutul Medico-Militar; Despre; nstitutul-medico-militar.mapn.ro; accesat la 22 ianuarie 2021 în cadrul Universității de Medicină din București), cu începere din anul școlar 1886-1887, alături de alți 6 colegi. A devenit medic în 1893 și s-a specializat în chirurgie la Paris.
Cariera A fost unul dintre cei mai de seamă chiurgi ai Armatei României Dinu, Elena-Steluța; A Brief Summary of the Military Hospital in Craiova from its foundation until 1916 ; Journal of Humanities, Culture and Social Sciences, Vol. 3, No. 1, 2017; p. 43; accesat la 19 ianuarie 2021 și în același timp unul dintre promotorii chirurgiei esofagiene din RomâniaConstantinoiu, Silviu & Achim, Florin; Istoricul chirurgiei esofagiene în România în National Conference of Surgery, Craiova May 8-11 2019 Abstracts; Chirurgia, Vol. 114, Suplement 2, 2019; p. 27 acccesat la 19 ianuarie 2021 (fiind cotat drept primul din țară care a operat pe esofag). De asemenea, a reprezentat un nume memorabil versus aplicarea procedeului Whitehead, în țară. Mischianu, Dan; The story of a journal – The 120th anniversary of the Romanian Journal of Military Medicine; Romanian Journal of Military Medicine, Vol. CXX • No. 2/2017 • August ; p. 3; acesat la 19 ianuarie 2021 A fost decorat cu ordinele Coroana României, Steaua României, Serviciul Credincios și Crucea Meritul Sanitar, precum și cu Medalia Bene Merenti, Crucea Regina Maria, Medalia Victoriei, Ordinul Renașterii Poloniei (cu gradul de comandor) și Legiunea de onoare (cu gradul de cavaler).Politics and political parties in Roumania; International Reference Library Publishing; London; 1936; p. 516; accesat la 22 ianuarie 2021
Perioada antebelică A intrat în cadrul armatei în 1893, cu gradul de medic locotenent. În anul 1903 a devenit medic de regiment.
Între 1913-1916, Dr. Potârcă a condus Spitalul Militar din Craiova.Tiță, Cornel; Istoricul Spitalului Militar Craiova ; Revista de Medicină Militară, Anul CX, Nr. 3 Iulie - Septembrie 2007; p. 79; accesat la 19 ianuarie 2021 În 1916, a intrat în Primul Război Mondial cu gradul de colonel.
Primul Război Mondial și perioada luptelor de apărare a Marii Uniri În timpul reorganizării armatei din iarna 1916-1917 și a epidemiei de tifos din primele luni ale anului 1917, Potârcă împreună cu viitor general Ioan N. Antoniu au avut un rol semnificativ în ce privește depășirea dificultăților și disfuncționalităților legate de necesitatea fluidizării transporturilor, a evitării aglomerării căilor de evacuare și a spitalelor.Serviciul Sanitar al Armatei ..., Stoica, 2012, p. 157
La începutul verii 1917 funcționa cu gradul de colonel, în Comisia 1 medico-militară.Războiul de Reîntregire (1016-1919)..., Avram & Drăghici & Pătrașcu & Rîșnoveanu, 2016, Marele Cartier General – Ordinea de Bătaie a comandamentelor și serviciilor Armatei la 15 iunie 1917 La 11 iulie 1917, având gradul de colonel, a fost numit în șef al Serviciului Sanitar al Armatei I.Serviciul Sanitar al Armatei ..., Stoica, 2012, p. 104 În această funcție, a dat dovadă de calități strălucite de medic conducător, în timpul Bătăliei de la Mărășești. A organizat astfel în mod impecabil evacuarea răniților la această armată, fiind întodeauna pe front, dovedind o mobilitate extremă și știind să sesizeze mereu situația de fapt. Datorită lui, numărul complicațiilor rezultate din întârzieri și neglijențe în evacuări, apărute la răniți a fost mic, în special cel al cangrenelor gazoase.Serviciul Sanitar al Armatei ..., Stoica, 2012, p. 107
A fost promovat general în 1917.Mihăilescu, Maria; Amintiri din timpul Războiului 1916 - 1918; Cronica Vrancei, VII ; Ed. Pallas; Focșani; 2008; p. 227 În anul 1918, după Pacea de la Buftea, a ocupat funcția de inspector sanitar al regiunii Corpulului I și II Armată.Războiul de Reîntregire (1016-1919)..., Avram & Drăghici & Pătrașcu & Rîșnoveanu, 2016, Ordinea de Bătaie a comandamentelor și serviciilor Armatei pe picior de pace la 1 iunie 1918
Perioada interbelică A fost numit în funcția de medic inspector general al Serviciului Sanitar al Armatei la 1 aprilie 1924. La 1 aprilie 1928 a fost trecut în rezervă. În 1931 a devenit senator din partea județului Dolj.Popescu Vava, Lucian; Mărturii contemporane despre epidemia de holeră din campania militară a Armatei Române în anul 1913; Oltenia. Studii și comunicări. Arheologie-Istorie. Vol. XXV/2018; p. 304; accesat la 19 ianuarie 2021
Ca om de știință, a activat în cadrul societății craiovene Cercul Medico-Farmaceutic, fiind ales în 1919 drept președinte de onoare al acesteia. A fost printre membrii fondatori ai Revistei Sanitare Medicale.
Referințe
Bibliografie Avram, Valeriu & Drăghici, Lucian & Pătrașcu, Gabriel-George & Rîșnoveanu, Ion; Războiul de Reîntregire (1016-1919). Comandanți militari români ; Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei; București; 2016; ISBN 978-606-524-176-3; accesat la 19 ianuarie 2021 Stoica, Leontin; Epidemiile cu care s-a confruntat Armata României la început de secol XX ; amnr.defense.ro; 2020; accesat la 19 ianuarie 2021
Vezi și Epidemia de holeră din timpul participării României la cel de-Al Doilea Război Balcanic Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 în România
Categorie:Nașteri în 1866 Categorie:Nașteri pe 4 octombrie Categorie:Decese în 1942 Categorie:Decese pe 30 septembrie Categorie:Absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București
Categorie:Chirurgi români Categorie:Medici militari români Categorie:Personal sanitar participant la campanile Armatei României în Primul Război Mondial Categorie:Generali români din Primul Război Mondial Categorie:Senatori români Categorie:Decorați cu Ordinul Steaua României Categorie:Decorați cu Ordinul Coroana României Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios Categorie:Decorați cu Ordinul Crucea Regina Maria Categorie:Decorați cu Medalia „Bene Merenti” Categorie:Decorați cu Crucea „Meritul Sanitar” Categorie:Beneficiari ai Ordinului Polonia Restituta Categorie:Cavaleri ai Legiunii de onoare