Oana-Silvia Țoiu () o politiciană română care ocupă din funcția de ministru de externe al României. A fost aleasă în 2020 deputat din partea și realeasă în 2024 din partea .
În Camera Deputaților, este membră a Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială și a Comisiei pentru Antreprenoriat și Turism. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și un program executiv la Harvard Kennedy School of Government – ”Aplicarea Politicilor Publice”, în format hibrid.
Tinerețe și educație Oana-Silvia Țoiu s-a născut pe 9 iulie 1985 la Călărași, municipiu din județul Călărași, în Republica Socialistă România.
Țoiu a finalizat studiile liceale în 2004 la Colegiul Național Constantin Carabella din Târgoviște, cu specializarea matematică-informatică. A fost studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București până în 2009. A început un Master în Antropologie la Catedra de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, program întrerupt la începutul mandatului de secretar de stat).
A coordonat programe pentru tineri în domeniul antreprenoriatului și implicării civice, activând în organizații precum Active Watch (2005–2007), AIESEC București (2008–2009), Impact Hub Bucharest (2012–2015), Global Shapers (2015) sau The Entrepreneurship Academy (2015–2021). A fost implicată și în proiecte precum TEDx Bucharest, Social Impact Award și Ropot Butiq.
Fostul premier al României Victor Ponta a susținut în septembrie 2025 că Oana Țoiu ar fi făcut un program de internship la Guvernul României, în perioada în care el era prim-ministru.
În 2014 Țoiu a câștigat o bursă de la grupul de experți american German Marshall Fund, Marshall Memorial Fellowship, în Statele Unite ale Americii.
Activitate politică
Activități politice timpurii Oana Țoiu a fost în 2014 la un curs în Rusia, la Moscova, la 2 luni după Anexarea Crimeii de către Federația Rusă.
În perioada 2018–2021 Țoiu a fost Coordonatoare Regională pentru Regiunea București-Ilfov, pentru PLUS, coordonatoare în Comisia de Muncă și Protecție Socială, Comisia Națională de Politici Publice PLUS precum și coordonatoare a Programului de Guvernare și a programului electoral ale Alianței USR PLUS.
În perioada 2019–2021 a fost membru în Biroul Național PLUS și apoi membru în Biroul Național USR PLUS, în perioada octombrie 2021 – octombrie 2023.
În august 2016, Țoiu a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, coordonatoare a domeniului asistenței sociale, combaterea sărăciei și incluziunea socială, inclusiv a cetățenilor de etnie romă, funcție pe care a avut-o până în ianuarie 2017.
Deputat în Parlamentul României La alegerile din 6 decembrie 2020 a candidat în circumscripția 42, București, din partea PLUS în Alianța electorală USR PLUS și a câștigat un mandat de deputat. În octombrie 2021 a fost nominalizată pentru funcția de Ministru al Muncii și Protecției Sociale.
Țoiu ocupă în prezent funcția de Vicepreședintă a Camerei Deputaților și este membru al Comisiei pentru Tineret și Sport și Comisia pentru Muncă și Protecție Socială. Anterior, a fost Președintă a Comisiei pentru Tineret și Sport în perioada martie 2022 – februarie 2024 și Președintă a Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială între decembrie 2020 și noiembrie 2021.
La alegerile din 1 decembrie 2024 a obținut un mandat de deputat din partea .
Ministru de externe (2025–prezent)
Oana Țoiu este a patra femeie ministru de externe al României, după Ana Pauker, Ramona Mănescu și Luminița Odobescu.
Numirea și reforma administrativă La 23 iunie 2025, Oana Țoiu a fost numită ministru al afacerilor externe în guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, în timpul mandatului președintelui Nicușor Dan. La scurt timp după preluarea mandatului, aceasta a inițiat o serie de măsuri administrative în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv rechemarea din funcție a viceconsulului României la New York, Tamila Andreea Cristescu, măsură prezentată ca parte a unui proces mai amplu de reorganizare și profesionalizare a serviciului diplomatic.
Activitate strategică și succese internaționale Pe plan diplomatic, mandatul său a fost marcat de accentul pus pe protecția cetățenilor români din străinătate și pe consolidarea relațiilor cu partenerii regionali și euro-atlantici. Ministerul Afacerilor Externe a coordonat operațiuni consulare de amploare pentru sprijinirea cetățenilor români aflați în zone de conflict din Orientul Mijlociu.
Pe plan multilateral, România a obținut președinția Consiliului Executiv al unor agenții ONU (UNDP, UNFPA și UNOPS) pentru anul 2026, demers considerat un succes diplomatic pentru creșterea vizibilității țării în cadrul sistemului ONU.
De asemenea, România a intensificat dialogul cu statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv prin vizite oficiale la Varșovia și consultări cu ministrul polonez de externe Radosław Sikorski privind consolidarea Flancului Estic al NATO și cooperarea bilaterală.
Mai mult decât atât, în august 2025, un anunț al ministrului Oana Țoiu privind recunoașterea oficială a Zilei Limbii Române de către Ucraina a generat dezbateri în spațiul public, după ce autoritățile de la Kiev au precizat inițial că decizia se află încă în faza de consultări bilaterale. Situația a fost clarificată definitiv la data de 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a președintelui Volodimir Zelenski la București. În urma discuțiilor cu președintele Nicușor Dan și cu ministrul de externe Oana Țoiu, partea ucraineană a oficializat decizia prin decret prezidențial. Astfel, Ucraina a instituit Ziua Limbii Române pe teritoriul său, urmând a fi celebrată anual la data de 31 august, în semn de respect pentru minoritatea română și de consolidare a relațiilor strategice dintre cele două state.
Totodată, ministerul a continuat procesul de modernizare și digitalizare a serviciilor consulare, cu obiectivul de a îmbunătăți accesul cetățenilor români la servicii și de a accelera răspunsul în situații de urgență.
În mai 2026, ministra afacerilor externe Oana Țoiu a anunțat declasificarea a 5.376 de dosare diplomatice din perioada 1990–1994, păstrate anterior sub regimul de „secret de serviciu”. Demersul a vizat facilitarea accesului public la documente istorice privind politica externă a României din primii ani de după 1989.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, arhiva declasificată însumează aproximativ 100 de metri liniari de documente, echivalentul a 768 de mape, reprezentând una dintre cele mai ample deschideri ale arhivelor diplomatice românești din perioada postcomunistă. Documentele includ materiale referitoare la Mineriade, relațiile României cu URSS, procesul reunificării Germaniei și corespondența diplomatică privind vizitele Regelui Mihai.
Inițiativa a fost prezentată de Oana Țoiu drept parte a unui proces mai larg de transparentizare instituțională și de valorificare publică a arhivelor diplomatice. Măsura a fost însoțită de publicarea unui proiect de hotărâre de guvern, destinat să faciliteze accesul istoricilor și cercetătorilor la documentele relevante pentru politica externă a României contemporane.
Controverse și incidente de imagine În perioada mandatului său au existat și episoade intens discutate în spațiul public. Într-un interviu acordat în august 2025, se vehiculează că Oana Țoiu ar fi pronunțat greșit numele președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.
În august 2025, ministrul a anunțat că Ucraina ar urma să recunoască oficial Ziua Limbii Române; ulterior, autoritățile ucrainene au precizat că nu există o decizie formală în acest sens, subiectul fiind discutat în continuare în contextul relațiilor bilaterale. Această situație a fost însă clarificată definitiv la 12 martie 2026, când, în urma unei întrevederi oficiale la București între președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, partea ucraineană a oficializat prin decret prezidențial instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina, confirmând astfel demersurile diplomatice inițiate anterior de Ministerul Afacerilor Externe.
După asasinarea lui Charlie Kirk, Oana Țoiu a publicat pe platforma X un mesaj de condamnare a atacului. Mesajul a fost temporar șters și ulterior republicat, Ministerul Afacerilor Externe precizând că incidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică.
Note
Vezi și Legislatura 2020-2024 (Camera Deputaților) Parlamentul României
Legături externe Sinteza activității parlamentare, cdep.ro Curriculum Vitae - Oana-Silvia Țoiu (Camera Deputaților) World Economic Forum 6 young leaders who are improving the state of the world Articol Harvard
Categorie:Nașteri în 1985 Categorie:Nașteri pe 9 iulie Categorie:Călărășeni Categorie:Deputați români 2020-2024 Categorie:Deputați români 2024-2028 Categorie:Femei în politică Categorie:Guvernul Bolojan Categorie:Membri ai PLUS Categorie:Membri ai Uniunii Salvați România Categorie:Miniștri de externe ai României Categorie:Politicieni români în viață