Mehmed Selim Sırrı Pașa (), poreclit Benderli (de la Bender, locul unde s-a născut), a fost un om de stat otoman, care a îndeplinit funcția de Mare Vizir. Era cunoscut și sub numele de Hotinli, deoarece era fiul lui Mustafa Ağa, kapıcıbașı (mare portar) din Hotin.
Biografie În 1819 a fost numit, cu rangul de vizir, în funcția de beilerbei al Silistrei. După ce și-a consolidat autoritatea prin numirea unor oameni de încredere în Corpul Ienicerilor, sultanul Mahmud al II-lea avea nevoie de un mare vizir capabil să pună în aplicare reformele militare pe care le pregătea. Când i-a împărtășit aceste planuri lui Mehmed Said Galib Pașa, precedentul Mare Vizir, acesta a răspuns că nu se considera potrivit pentru o asemenea misiune și l-a recomandat pe Benderli Selim Pașa, pe care îl considera suficient de hotărât și curajos pentru a reuși. A deținut funcția de mare vizir al sultanului Mahmud al II-leaDanişmend, İsmail Hâmi. Osmanlı Devlet Erkânı, Türkiye Yayınevi, İstanbul, 1971, p. 73. (în turcă) între septembrie 1824 și octombrie 1828 și nu a reușit să înăbușească Războiul de Independență al Greciei, Bătălia de la Navarino (1827) a avut loc în timpul mandatului său.
Selim Pașa a susținut recrutarea unor soldați instruiți din rândul ienicerilor și pregătirea lor după metode occidentale pentru formarea unor noi unități de campanie. Noua armată, îmbrăcată în uniforme de tip european, și-a început instrucția la 11 iunie 1826. Trei zile mai târziu, ienicerii s-au răsculat împotriva reformelor și și-au scos cazanele în piața Etmeydanı, gest tradițional de revoltă. Mahmud al II-lea, sprijinit de învățații religioși, a desfășurat Steagul Profetului (drapel simbolic de luptă în Imperiul Otoman) și a chemat populația să lupte împotriva ienicerilor. Toate celelalte corpuri militare și-au declarat credința față de sultan. Cazarma ienicerilor a fost bombardată cu artilerie, peste 6.000 de ieniceri fiind uciși, iar aproximativ 20.000 de răsculați arestați. În cursul acestor evenimente, cunoscute sub numele de Incidentul Fericit (Vaka-i Hayriye), Mehmed Selim Pașa a avut un rol important în înăbușirea revoltei. La 18 iunie 1826, printr-un decret imperial, Corpul Ienicerilor a fost desființat, iar în locul său a fost înființată Oastea Victorioasă a lui Mahomed. Deși a început organizarea noii armate, înfrângerile suferite în Războiul ruso-turc din 1828-1829 și căderea Varnei în mâinile rușilor au dus la destituirea sa din funcția de mare vizir la 26 octombrie 1828.
Între 1828 și 1830 a fost valiu (guvernator) al Rumeliei, iar între 1830 și 1831 vali al Damascului (Siria). Când locuitorii Damascului și garnizoana locală de ieniceri s-au răsculat împotriva sa, Selim Pașa s-a refugiat în Cetatea Damascului. După un asediu care a durat 40 de zile, i s-a promis trecere în siguranță. Mulțimea răsculată a atacat și incendiat conacul lui Selim Pașa, acesta pierzându-și viața în incendiu.
Moștenire În cimitirul familiei sale din Üsküdar, situat pe un teren înălțat la intersecția dintre bulevardul Büyük Selim Pașa și strada Gündoğumu, a fost ridicată în memoria lui Selim Pașa o coloană comemorativă din marmură, groasă și de formă cilindrică.
În perioada republicană, localitatea Bigados din apropierea Istanbulului a primit numele Selimpașa, inspirat de numele său. Mehmed Selim Pașa a trecut prin Bigados în timpul întoarcerii sale la Istanbul după încheierea mandatului de beilerbei al Silistrei. Impresionat de această localitate, a continuat să se ocupe de dezvoltarea ei și în perioada în care a fost mare vizir, inițiind mai multe lucrări de amenajare. O inscripție aflată pe o fântână păstrată din acea epocă menționează că aceasta a fost construită din porunca lui SelimPașa în anul 1828.
Note
Bibliografie
Lectură suplimentară
Categorie:Nașteri în 1771 Categorie:Decese în 1831 Categorie:Mari Viziri ai Imperiului Otoman Categorie:Oameni din Tighina Categorie:Musulmani