Crimă în trei acte***, „Memento. Weekend satelit”, în Magazin, anul XXXIX, nr. 4 (1996), joi 25 ianuarie 1996, p. 12.***, „Programe TV. Sâmbătă, 11 octombrie – Duminică, 12 octombrie”, în Renașterea bănățeană, anul XV, nr. 4169, sâmbătă 11 octombrie 2003, p. 15.***, „TeVe”, în Magazin, anul LVI, nr. 21 (2894), joi 23 mai 2013, p. 14. (în ) este un film polițist de televiziune britanico-american din 1986, cu detectivul belgian Hercule Poirot. Geoff Mayer, Historical dictionary of crime films, Scarecrow Press, Lanham, Md., 2012, p. 305. Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, p. 424. Acest film a adaptat versiunea americană Mark Aldridge, Agatha Christie on screen, Palgrave Macmillan, Londra, 2016, p. 156. a romanului Tragedie în trei acte (Three Act Tragedy, 1934) al Agathei Christie, pe baza scenariului scris de Scott Swanton, Michael R. Pitts, Famous Movie Detectives II, Scarecrow Press, Lanham, Md., 1991, p. 20. Scott Palmer, The Films of Agatha Christie, Batsford, Londra, 1993, p. 122. Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, p. 413. a fost regizat de Gary Nelson și i-a avut în rolurile principale pe Peter Ustinov, Jonathan Cecil, Tony Curtis și Emma Samms. James Robert Parish, Michael R. Pitts, The Great Detective Pictures, Scarecrow Press, Lanham, Md., 1990, p. 12.

Subiectul filmului îl constituie uciderea prin otrăvire a trei persoane (un pastor bătrân, un medic neurolog și o bătrână catatonică) în orașul mexican Acapulco, unde Hercule Poirot își petrecea vacanța înainte de a se apuca să-și scrie memoriile. Scott Palmer, The Films of Agatha Christie, Batsford, Londra, 1993, pp. 122–123. La fel ca în ecranizările anterioare cu Poirot, publicul face cunoștință cu un grup de persoane cu comportament suspect, dintre care unul este ucigașul căutat.

Scenaristul Crimei în trei acte a actualizat acțiunea romanului și a relocat-o din comitatul englez Cornwall la Acapulco și a realizat o modificare completă a personajelor, introducându-l pe căpitanul Hastings (care nu apare în roman) ca asistent al lui Poirot. Scott Palmer, The Films of Agatha Christie, Batsford, Londra, 1993, p. 123. Filmările s-au desfășurat pe teritoriul Mexicului (în orașul Acapulco și în alte părți ale statului Guerrero).

Crimă în trei acte este a cincea ecranizare a unui roman al Agathei Christie în care Peter Ustinov l-a interpretat pe Poirot, după filmele de cinema Moarte pe Nil (1978) și Crimă sub soare (1982) și filmele de televiziune Treisprezece la cină (1985) și Moartea joacă murdar (1986). Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, pp. 403, 413 și 424. Ustinov a reluat acest rol pentru ultima oară în filmul de cinema Întâlnire cu moartea, care a fost lansat în 1988. Steven H. Gale (ed.), Encyclopedia of British Humorists: Geoffrey Chaucer to John Cleese, vol. 2 (L–W), Garland Publishing, New York–Londra, 1996, p. 1161.

Rezumat

Detectivul belgian Hercule Poirot s-a retras din activitate și intenționează să-și scrie memoriile, Georg Seeßlen, Detektive: Mord im Kino, Schüren, Marburg, 1998, p. 177. pe care se gândește să le intituleze . Lipsit de inspirație, el acceptă într-una din zile invitația prietenului său, Arthur Hastings, și vine la Acapulco, unde sunt găzduiți la „Crow's Nest”, casa de vacanță a cunoscutului actor american Charles Cartwright, care se află pe marginea unei faleze cu vedere la mare pe trei laturi. Poirot acceptă fără tragere de inimă să ia parte la petrecerea organizată de actor pentru un grup de prieteni americani care locuiesc în stațiune pe tot parcursul anului: medicul neurolog Wally Strange, actrița Angela Stafford, dramaturga Janet Crisp, bogătașa Daisy Eastman și fiica ei, Jennifer (cunoscută sub porecla „Egg”), creatoarea de modă Cynthia Dayton și soțul ei, pastorul Babbington și soția sa, cărora li se alătură un tânăr aristocrat mexican pe nume Ricardo Montoya. Peter Haining, Agatha Christie: Murder in Four Acts : a Centenary Celebration of ʻThe Queen of Crimeʼ on Stage, Film, Radio & TV, Virgin Books, Londra, 1990, p. 112. În timpul servirii cocktailurilor, pastorul Babbington se prăbușește pe jos și moare. Charles și Egg cred că moartea pastorului s-ar putea datora otrăvirii și nu unor cauze naturale, așa cum constataseră autoritățile, dar Poirot susține că nimeni nu ar fi vrut să omoare un bătrân cleric și că, în plus, nimeni nu putea impune cuiva să ia un anumit pahar de pe o tavă cu pahare identice. Analiza paharului din care fusese băut cocktailul nu relevă existența unor urme de otravă.

Nefiind convins că este vorba de o crimă, detectivul se întoarce în America pentru a-și scrie memoriile, dar află după câteva săptămâni de la Cartwright, care plecase între timp la casa lui din Los Angeles, că doctorul Strange a murit la rândul său în timpul unei petreceri organizate la vila „El Castillo”, la care fuseseră invitați majoritatea celor care participaseră la petrecerea anterioară. Cartwright și Poirot revin la Acapulco, iar colonelul Mateo, șeful poliției locale, îi informează că autopsia a dezvăluit că dr. Strange a murit otrăvit cu benzotină, un derivat al unui pesticid folosit în cultura orhideelor. Modul în care otrava a pătruns în corp rămâne un alt mister, deoarece analiza paharului arată că el conținea doar vin.

Cu toate acestea, detectivul începe să suspecteze că moartea lui Babbington nu a fost accidentală. În urma suspiciunii sale, autoritățile dispun exhumarea cadavrului pastorului Babbington, iar autopsia relevă că moartea lui s-a datorat, de asemenea, otrăvirii cu benzotină. Dispariția majordomului Carlos Morales, nou angajat de dr. Strange, ridică o serie de suspiciuni, iar Poirot și Hastings reușesc să descopere un pasaj secret care pornea din bibliotecă și prin care ar fi putut fugi cel căutat. În același timp, Cartwright inițiază o investigație pe cont propriu, ajutat de Egg, dar nu reușește să clarifice situația și să facă o legătură între uciderea lui Babbington și cea a dr. Strange. Poirot crede însă că uciderea lui Babbington nu a fost intenționată, ci mai degrabă rodul unei erori. Încercând să reconstituie prima crimă, detectivul îi adună pe suspecți în camera sa de hotel și îi servește cu cocktailuri, iar Cartwright se prăbușește pe jos, mimând că ar fi fost otrăvit. Reconstituirea crimei demonstrează că paharele celor două victime puteau fi schimbate în haosul produs. Margaret Rushbridger, o bătrână internată în stare catatonică în sanatoriul dr. Strange, care fusese menționată în timpul petrecerii de la „El Castillo”, primește în aceeași zi o cutie cu bomboane de ciocolată de la o persoană necunoscută și este ucisă astfel cu benzotină.

Poirot îi adună la „Crow's Nest” pe toți cei implicați în acele evenimente tragice, explicând ceea ce s-a întâmplat. Deși crezuse inițial că primele două crime erau de fapt două părți ale aceleiași crime, detectivul afirmă că uciderea pastorului Babbington a fost doar o repetiție pentru cea de-a doua crimă, uciderea dr. Strange, în timp ce uciderea doamnei Rushbridger a avut rolul de a-i induce în eroare pe anchetatori. Ucigașul celor trei persoane era actorul Charles Cartwright, care fusese nevoit să-și abandoneze cariera artistică în urma diagnosticării de către dr. Strange cu psihoză paranoidă. Actorul se deghizase apoi în majordomul Carlo Morales și contribuise la uciderea medicului. Sticla cu benzotină a fost descoperită în sera cu orhidee a lui Charles, deși dra Milray, secretara devotată a actorului, a încercat să o golească pentru a-l disculpa. În baza dovezilor aduse de Poirot, Charles Cartwright este arestat de poliție și transportat la un sanatoriu, dar anunță că va fi din nou liber în cel mult un an deoarece va realiza acolo cea mai bună interpretare a vieții sale. În final, detectivul îi propune dramaturgei Janet Crisp să-l ajute la scrierea memoriilor și își dă seama cu groază că putea lua chiar el paharul cu cocktail otrăvit pe care îl băuse Babbington.

Distribuție

Peter Ustinov — detectivul belgian Hercule Poirot Tony Curtis — actorul american de film Charles Cartwright, retras recent din activitate Emma Samms — Jennifer „Egg” Eastman, fiica unui bogat transportator de marfă, care are o relație sentimentală cu Charles Jonathan Cecil — cpt. Arthur Hastings, prietenul și asistentul lui Poirot Fernando Allende — Ricardo Montoya, tânăr aristocrat mexican bănuit a avea idei comuniste Pedro Armendáriz, Jr. — colonelul Mateo, șeful poliției locale din Acapulco (menționat Pedro Armendariz) Lisa Eichhorn — Cynthia Dayton, creatoare de modă americană Dana Elcar — dr. Wallace (Wally) Strange, medic neurolog american, directorul unui sanatoriu local Frances Lee McCain — dra Milray, secretara devotată a lui Charles Marian Mercer — Daisy Eastman, mama protectoare a lui Egg Diana Muldaur — Angela Stafford, actriță americană de pe Broadway, fosta iubită a lui Charles Nicholas Pryor — Freddie Dayton, soțul bețiv și afemeiat al Cynthiei Concetta Tomei — Janet Crisp (Martin Blador), dramaturgă americană, autoare de satire contemporane jucate pe Broadway Jacqueline Evans — dna Babbington, soția pastorului Ángeles González — menajera lui Charles Cartwright (menționată Angeles Gonzalez) Philip Guilmant — Steven Babbington, pastor american bătrân cu un comportament inofensiv Claudia Guzmán — Rosa Sánchez, servitoarea dr. Strange (menționată Claudia Guzman) Rodolfo Hernández — Miguel, servitorul lui Charles Cartwright (menționat Rodolfo Hernandez) Martin LaSalle — dr. Vega, medicul legist mexican (menționat Martin Lasalle) Alma Levy — asistenta medicală de la clinica dr. Strange Julio Monterde — directorul restaurantului unde bea Freddie Dayton Rene Pereyra — chelnerul de la barul din apropiere de El Castillo José Chávez — polițistul aflat de pază la El Castillo (menționat Jose Chavez Trowe)

Producție Proiecte anterioare thumb|200 px|Actorul Peter Ustinov, interpretând rolul lui Poirot în filmul Întâlnire cu moartea (1988). Compania EMI Films a avut un mare succes cu filmul Crima din Orient Express (1974), care a fost nominalizat la șase premii Oscar și a câștigat unul (premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar – Ingrid Bergman). Matthew Bunson, The Complete Christie: An Agatha Christie Encyclopedia, Pocket Books, New York, 2000, pp. 381 și 388. Directorul de producție Nat Cohen a anunțat în 1975 că aceiași producători vor adapta romanul Răul sub soare (Evil Under the Sun, 1941) ca parte a unei serii de șase filme cu un buget total de 6 milioane de lire sterline. ***, „Boost for studios”, în The Guardian, 9 iulie 1975, p. 5. EMI a realizat doar cinci din cele șase filme propuse: Spanish Fly (1976), Aces High (1976), Seven Nights in Japan (1976), The Likely Lads (1976) și Sweeney! (1977), Paul Moody, EMI films and the limites of British Cinema reviews, Palgrave Macmillan, Cham, 2018, p. 138. fără filmul Crimă sub soare. Moartea Agathei Christie la 12 ianuarie 1976 a schimbat însă cursul evenimentelor, înlesnind mult obținerea unei înțelegeri. Mark Aldridge, Agatha Christie on screen, Palgrave Macmillan, Londra, 2016, p. 141. În mai 1977 reprezentanții companiei EMI au anunțat că vor realiza nu una, ci două adaptări după Agatha Christie: Moarte pe Nil (1978) și Crimă sub soare (1982).