Srbac

miniatura|278x278px| Comuna și orașul (cu roșu) Srbac Srbac (în ) este un oraș și o comună din Republika Srpska, o entitate din statul Bosnia și Herțegovina. Se află la confluența râurilor Vrbas și Sava. Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna a avut o populație de 17.587 de locuitori, în timp ce orașul Srbac a avut o populație de 2.707 de locuitori.Institutul de Statistică al Republicii Srpska, "Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba

Geografie

Geografie fizica Comuna Srbac este situată în zona în care râul Vrbas se varsă în râul Sava. Zona de izvorâre a râului Vrbas este Muntele Zec (Iepurele) aflat la aproximativ 140 de kilometri spre sud. Zona din jurul comunei Srbac este formată din pădure muntoasă la sud-est (40% din suprafața totală) și terenuri agricole la sud-vest (60% din suprafața totală). Orașul în sine a fost construit în valea Panoniei, care se află la tranziția dintre zonele montane joase și terenurile agricole plane. Lanțurile montane din sud-est se numesc Motajica, iar cel mai înalt vârf se numește Gradina, care are 652 demetri deasupra nivelului mării. Punctul cel mai de jos este de 89 de metri deasupra nivelului mării, în Vlaknica (un sat mic), de-a lungul râului Sava.

Geografia politică Comuna Srbac este situată în partea de nord-est a Republikii Srpska la 45,5° N 17,31° E și se învecinează cu comunele Derventa, Prnjavor, Laktaši și Gradiška și are o frontieră lungă de 42 km cu Republica Croația. Comuna Srbac are o suprafață de 453 km² și este formată din 39 de așezări.

Climat Srbac are un climat temperat-continental, cu ierni dure și veri calde. Cea mai caldă lună a anului este iulie, cu o temperatură medie de 25°C (77°F). Cea mai rece lună a anului este ianuarie, când temperaturile sunt în medie de -5°C (23°F). Precipitațiile anuale în Srbac sunt de aproximativ 875 mm. Datorită latitudinii; în Srbac ninge aproape în fiecare an. Vânturile puternice bat dinspre nord și nord-est aducând multă zăpadă.

Istorie miniatura|277x277px| Harta comunei Srbac miniatura|290x290px| Biserica Ortodoxă Sârbă Dovezile arheologice indică o așezare din epoca fierului existentă în regiune (Cagan). Înainte de prăbușirea Imperiului Roman de Apus, orașul a fost menționat în această zonă. Ca și în Balcani în timpul ocupației otomane, orașele au fost arse și distruse în mod constant. În zona cadastrală a Srbacului modern a existat orașul istoric Svinjar (care are sensul de „grajd de porcine”).

Epoca otomană În timpul Războiului cel Lung (1591-1606), Ahmet Hafiz-pașa și-a mutat imensa armată din Slavonia ocupată de otomani peste râul Sava, la Svinjar, în Bosnia (1596). În timpul ocupației otomane, regiunea a făcut parte din Sangeacul Bosnia. Svinjar a fost unul dintre locurile importante ale rebelilor din Bosnia în timpul Răscoalei din Herțegovina (1875–1877) împotriva Imperiului Otoman; una dintre bătălii a avut loc aici, la 21 noiembrie 1875, într-un loc numit Srbac unde haiducii din muntele Motajica au ars și au distrus o tabără militară otomană.

Austro-Ungaria La sfârșitul secolului al XIX-lea, Svinjar a fost sub ocupație Austro-Ungară. În 1888 a fost deschisă o școală primară în Svinjar. Între anii 1899-1921, aproximativ 7.000 de polonezi și aproximativ 5.000 de ucraineni au migrat și s-au stabilit în zonă. Spre sfârșitul anului 1929 a fost deschis și un centru medical în Svinjar. La 2 noiembrie 1933, ministrul afacerilor interne al Regatului Iugoslaviei a schimbat numele orașului în Srbac.

Iugoslavia În timpul celui de-al doilea război mondial aceste ținuturi au fost invadate frecvent de toate părțile implicate în război. În anii 1970, Srbac a cunoscut o dezvoltare rapidă odată cu deschiderea unei noi fabrici de textile și a unei fabrici de materiale de împachetare și ambalare. Cu toate acestea, creșterea economică s-a oprit în timpul Războiului Bosniac. Srbac a fost bombardat de 3 ori în timpul războiului de către forțele croate, în vara anului 1992. Nimeni nu a fost ucis în aceste 3 incidente și Srbac a suferit doar pagube minore.

Demografie miniatura|200x200px| Clădirea Consiliului municipal.

Populație Conform rezultatelor recensământului din 2013, comuna a avut 17.587 de locuitori, în timp ce orașul Srbac a avut o populație de 2.707 de locuitori. Populația după așezare – comuna Srbac Așezare 1948195319611971198119912013Total21.22622.33621.84017.5871Bajinci9006212Bardača2691953Brezovljani2922674Brusnik176865Vlaknica2471336Gaj537Glamočani6155598Gornja Lepenica3512409Gornji Kladari39231610Gornji Srđevići60845511Donja Lepenica53732612Donji Kladari22217213Donji Srđevići39330214Dugo Polje33224715Ilićani20712416Inađol78577917Kaoci79752818Kobaš1,01450919Korovi53431720Kukulje95084221Lilić31519922Nova Ves37724323Novi Martinac151324Nožičko1,11791625Povelič1,21998226Pribljezi56243227Razboj Župski48131228Razboj Ljevčanski90384529Rakovac36630Resevac24219631Selište1348132Seferovci30723833Sitneši1,20787134Sitneši Mali49031435Srbac5734927891.4372.4423.0432.70736Srbac Selo82482237Stari Martinac45232338Ćukali38030839Crnaja110104

Compoziție etnică Compoziție etnică - orașul Srbac 2013 1991 1981Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză) 1971Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză) Total 2.707 (100,0%) 3.043 (100,0%) 2.442 (100,0%) 1.437 (100,0%) Sârbi 2.605 (85,61%) 1.840 (75,35%) 1.285 (89,42%) Iugoslavi 209 (6.868%) 394 (16,13%) 10 (0,696%) Alții 124 (4.075%) 71 (2.907%) 28 (1.949%) Croați 54 (1.775%) 65 (2.662%) 46 (3.201%) Bosniaci 51 (1.676%) 33 (1.351%) 39 (2.714%) Muntenegreni 29 (1.188%) 22 (1.531%) Macedoneni 7 (0,287%) 2 (0,139%) Albanezi 3 (0,123%) Romi 4 (0,278%) Sloveni 1 (0,070%) Compoziție etnică - comuna Srbac 2013. 1991. 1981. 1971. Total 17.587 (100,0%) 21.840 (100,0%) 22.336 (100,0%) 21.226 (100,0%) Sârbi 16.630 (94,56%) 19.382 (88,75%) 19.175 (85,85%) 19.469 (91,72%) Bosniaci 417 (2.371%) 940 (4.304%) 800 (3.582%) 1 018 (4.796%) Alții 409 (2.326%) 567 (2.596%) 557 (2.494%) 454 (2.139%) Croați 131 (0,745%) 140 (0,641%) 172 (0,770%) 203 (0,956%) Iugoslavi 811 (3.713%) 1 543 (6.908%) 34 (0,160%) Muntenegreni 57 (0,255%) 27 (0,127%) Albanezi 12 (0,054%) 5 (0,024%) Macedoneni 11 (0,049%) 4 (0,019%) Sloveni 6 (0,027%) 8 (0,038%) Romi 3 (0,013%) 4 (0,019%)

Vezi și Comunele Bosniei și Herțegovinei

Referințe

Legături externe Site oficial

Categorie:Comunele Republicii Srpska