miniatura| Gertrud de Balm, cerând reginei Agnes a Ungariei grațierea soțului ei, Rudolf de Wart (August Weckesser, pictură din sec. XIX) Agnes de Habsburg, cunoscută și ca Agnes a Ungariei (n. 18 mai 1281 – d. 10 iunie 1364, Königsfelden, lângă Windisch, azi în Elveția),Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, p. 390. aparținând Casei de Habsburg, a fost regină consoartă prin căsătoria cu regele Andrei al III-lea al Ungariei.

Biografie Agnes a fost fiica regelui romano-german Albert I și a soției sale, Elisabeta de Gorizia-Tirol.

Căsătoria ei cu regele Andrei al III-lea al Ungariei a avut loc pe 13 februarie 1296 la Viena. Soțul ei a murit cinci ani mai târziu, iar Agnes a preluat educația fiicei ei vitrege, Elisabeta.

În 1308 tatăl lui Agnes a fost ucis lângă Windisch, nu departe de castelul ancestral al Habsburgilor. Pentru a comemora această tragedie familială, văduva Elisabeta de Gorizia-Tirol a întemeiat Mănăstirea Königsfelden - o dublă mănăstire a clariselor și a minoriților franciscani. Agnes a locuit acolo din 1317 fără a deveni însă călugăriță. În același timp, fiica ei vitregă, Elisabeta, a intrat în Mănăstirea dominicană din Töss aflată în apropiere. Mănăstirea Königsfelden a fost extinsă prin achiziționarea de terenuri și printr-o abilă administrare economică. Printre altele, ea a finanțat construirea bisericii Mănăstirii Königsfelden care este una dintre principalele lucrări arhitecturale ale ordinelor mendicante din Elveția.

Aproximațiv din anul 1330 Agnes, în calitate de consilieră a fratelui ei mai mic, ducele Albert al II-lea, a fost reprezentanta familiei Habsburg în Austria Anterioară (care cuprindea Bavaria de astăzi și teritoriul aflat la vest de Tirol) acționând ca mediatoare în numeroase conflicte. În 1333 și 1340 ea a reușit să negocieze așa-numita Landfrieden (înțelegere/acord) între orașele Berna și Freiburg din Üechtland. Totuși, în 1351 eforturile ei de a media în conflictul dintre orașele Zürich, Rapperswil și Waldstätten au eșuat.

Agnes a exercitat drepturile Casei de Habsburg de administrare a orașului Bözberg (care făcea parte din zestrea ei) și a orașului Brugg. Ea a fondat spitalul din orașul Baden.

Agnes a fost inițial înmormântată în Biserica Mănăstirii Königsfelden. La 14 noiembrie 1770 rămășițele ei împreună cu cele ale mai multor urmași ai lui Albert I au fost mutate la Catedrala Sf. Blasiu și apoi, după desființarea acestei mănăstiri, în cripta bisericii Mănăstirii Sf. Paul din Lavanttal din Carintia.

Teologul Meister Eckhart a scris în numele și la comanda reginei Agnes cartea Buch der göttlichen Tröstung (Cartea consolării divine).

Note

Bibliografie Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, Editura Marix, Wiesbaden, 2006, . Martina Wehrli-Johns: Agnes von Ungarn în: Historisches Lexikon der Schweiz (Digitalisat). Eduard Widmoser: Agnes von Österreich în: Neue Deutsche Biographie (NDB), vol. 1, Editura Duncker & Humblot, Berlin, 1953, , p. 96 (Digitalisat). Constantin von Wurzbach: Habsburg, Agnes (Königin von Ungarn) în: Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich., partea a 6-a, Editura Kaiserlich-königliche Hof- und Staatsdruckerei, Viena, 1860, p. 137 (Digitalisat). Ellen Widder: Überlegungen zur politischen Wirksamkeit von Frauen im 14. Jahrhundert. Margarete Maultasch und Agnes von Ungarn als Erbtöchter, Ehefrauen und Witwen, in: 1363–2013. 650 Jahre Tirol mit Österreich; Christoph Haidacher, Mark Mersiowsky (ed.), Innsbruck, 2015 (publicație a Arhivei Landului Tirol 20), pp. 91–134.

Categorie:Decese în 1364 Categorie:Nașteri în 1281 Categorie:Regine ale Ungariei Categorie:Casa de Habsburg Categorie:Nașteri pe 18 mai Categorie:Decese pe 10 iunie Categorie:Femei din Austria Categorie:Femei din secolul al XIV-lea