Renașterea (în ) este un partid politic naționalist din Bulgaria, fondat în august 2014. Președinte este Kostadin Kostadinov. Partidul este descris de numeroși analiști și oameni din media ca fiind un partid anti-UE și anti-Vest.
Istorie În iunie 2014, Kostadin Kostadinov a spus presei că pe 2 august în același an, în orașul Pliska va avea loc o Adunare Constituantă care urma să creeze partidul ”Renașterea”. Inițiatorii aleg ziua care este aniversarea sărbătorită a Răscoalei de la Ilinden. Kostadinov a fondat partidul după ce a devenit nemulțumit în urma realegerii lui Krasimir Karakachanov ca lider al IMRO-BNM în 2012.
Intrarea în parlament
Partidul a crescut rapid din cauza crizei politice din Bulgaria. Partidul a intrat pentru prima dată în Adunarea Națională după alegerile generale din 2021, obținând 13 locuri. Un membru al grupului parlamentar al Renașterii a părăsit formațiunea în iunie 2022. Partidul și-a dublat prezența în adunare, obținând încă 14 locuri la alegerile parlamentare din 2022 și încă 10 locuri la alegerile parlamentare din 2023, obținând un total de locuri de 37. Acest lucru s-a întâmplat pe măsură ce țara se apropia de adoptarea monedei euro, în timp ce guvernul sprijinea financiar Ucraina în apărarea sa împotriva Rusiei. Doar 30% dintre bulgari consideră Rusia o amenințare, iar mult mai mulți sunt îngrijorați de creșterea inflației și de posibilele preocupări economice legate de adoptarea monedei euro. În ciuda retoricii pro-rusești a partidului, observatoarea Vesela Tcherneva, de la Consiliul European pentru Relații Externe, afirmă că „Putin și-a pierdut din popularitate, așa că campania nu este pro-Rusia, ci anti-Occident, dar este reversul aceleiași monede”. În plus, partidul a cerut un referendum public privind retragerea din NATO și normalizarea relațiilor cu Rusia. Partidul a susținut, de asemenea, extinderea prezenței companiei rusești de gaze Lukoil în țară și „renegocierea condițiilor cu UE”, fie pentru un statut special, fie pentru o posibilă retragere.
În plus, partidul a lansat o petiție care propune amânarea adoptării monedei euro până la o nouă notificare. Petiția a strâns peste 604.000 de semnături, semnificativ mai mult decât cele 200.000 necesare pentru a propune un viitor referendum pe această temă.
Pe 22 mai 2023, protestatarii partidului Renașterea au luat cu asalt birourile UE din Sofia, stropind interiorul cu vopsea roșie în timp ce fluturau drapelul Rusiei. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a numit pe protestatari „vandali nemulțumiți de poziția noastră de sprijin pentru Ucraina”, în timp ce guvernul bulgar a anunțat că atacurile nu fac decât să le întărească hotărârea de a sprijini Ucraina. Pe 16 iunie 2023, o microberărie din Sofia a fost vandalizată după confruntări cu susținătorii Renașterea, pe vitrina lor fiind mâzgălit un mesaj antisemit cu o Stea a lui David, după ce berăria a afișat un afiș pe care scria că nu servește membri ai Renașterea. Proprietarii berăriei, care sunt evrei, au depus o plângere la Ministerul de Interne pentru ca atacul să fie urmărit penal ca infracțiune motivată de ură antisemită.
Opoziția față de guvernul Denkov (2023–2024)
Activitate de protest La mijlocul lunii iulie 2023, membrii organizației Continuăm Schimbarea au lansat o anchetă oficială împotriva Renașterea pentru promovarea violenței, homofobiei și „propagandei mizantrope”. Mai exact, procuratura a citat o postare de pe telegramul oficial al Renașterea care conținea chipul lui Solomon Passy, fost deputat și fondator al Clubului Atlantic, în timp ce era prizonier într-un lagăr de concentrare nazist, fiind dus de Schutzstaffel pentru a fi gazat, cu mesajul „Dacă nu vreți gaze din Rusia, veniți la noi și vă vom lăsa să respirați niște gaze”. În septembrie 2023, Renașterea a organizat proteste la nivel național pentru eliminarea tuturor bazelor NATO din Bulgaria, fluturând steaguri naționale bulgare și rusești, având fluiere și cerând alegeri anticipate. Protestele au avut loc la scurt timp după ce guvernul bulgar a pus capăt embargoului asupra cerealelor ucrainene. În timpul protestelor, susținătorii Renașterii s-au adunat în jurul unui monument dedicat Armatei Roșii, pe care guvernul a decis să îl elimine. În plus, guvernul a deportat un cetățean rus și doi cetățeni belaruși conectați de partid, la recomandarea Agenției de Stat pentru Securitate Națională.
Scindarea din consiliul orașului Sofia La intrarea parlamentarilor Renașterii în consiliul orașului Sofia, partidul nu a participat la negocierile pentru ieșirea din impas și pentru alegerea unui președinte al consiliului local și a refuzat să sprijine alți candidați.
Pe 8 februarie, după trei luni de impas, 4 dintre cei 7 consilieri locali din Sofia din partea Renașterea au votat în favoarea lui Țvetomir Petrov (PP-DB), care a fost ales drept candidat de compromis după trei luni de discuții, fiind ulterior exclus atât din partid, cât și din grupul consilierilor. Șeful grupului Renașterea din consiliul local, Deian Nikolov, i-a acuzat pe cei 4 consilieri locali că sunt „trădători” și a susținut că ar fi fost potențial mituiți. Consilierii locali excluși și-au apărat acțiunile susținând că au votat în favoarea lui Petrov pentru a pune capăt impasului. Scindarea din cadrul grupului Renașterea a dus la radierea de pe listă a grupului Renașterea ca grup în cadrul consiliului local, deoarece acesta nu mai depășea pragul de 5 membri.
Urmările evenimentelor din consiliul local au sfârșit prin a afecta grupul parlamentar al Renașterii din Adunarea Națională, în care Kostadinov a cerut demisia a trei parlamentari ai Renașterii care „garantaseră” includerea consilierilor locali excluși. După refuzul lor, cei trei au fost excluși din grupurile parlamentare și și-au dus mandatul până la sfârșit ca parlamentari independenți. Deputatul exclus și fostul secretar al PG, Nikolai Drenchev, a susținut ulterior că, în ciuda afirmațiilor lui Kostadinov conform cărora partidul era acum calm, situația din partid a rămas tensionată și a susținut chiar că membri din grupul partidului participau la ședințe cu un psihiatru autorizat.
Vizita la Moscova Pe 19 februarie, trei parlamentari ai partidului Renașterea au vizitat Moscova la invitația partidului de guvernământ, Rusia Unită, întâlnindu-se cu membri ai Dumei de Stat și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei.
Vizita a determinat grupul parlamentar PP-DB să solicite ca parlamentarii care au participat la vizită să fie excluși din comisiile cu semnificație pentru „securitatea națională”. În plus, deputatul PP-DB Iavor Bojankov a transmis un semnal către Parchet și DANS cu privire la o potențială activitate ilegală din partea celor trei parlamentari. Ca răspuns, liderul Renașterea, Kostadinov, a susținut că procedura de excludere a parlamentarilor dintr-o comisie nu exista în regulament și a insistat că parlamentarii vor continua să participe la ședințele comisiilor.
Pe 28 februarie, PP-DB a prezentat în fața parlamentului punctul privind excluderea a doi deputați ai partidului Renașterea din comisiile parlamentare de Afaceri Externe și Apărare, însă măsura nu a fost susținută din cauza opoziției celorlalte partide parlamentare.
Protestele împotriva aderării Bulgariei la euro (2025) Pe 22 februarie 2025, mii de susținători ai partidului s-au adunat la Sofia împotriva adoptării planificate a monedei euro. Demonstrația a început în fața Băncii Naționale a Bulgariei, unde protestatarii au ars o poză a Christinei Lagarde. Protestul a continuat apoi spre un sediu al Uniunii Europene din Sofia, pe care demonstranții au încercat să-l ia cu asalt. După ce au fost împinși de poliție, unii protestatari au aruncat cu vopsea și explozibili mici asupra clădirii. Comentând despre demonstrație în fața presei, Kostadin Kostadinov a explicat: „Suntem aici pentru a apăra libertatea”. Într-o postare pe rețelele de socializare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat atacul ca fiind „scandalos”.
Renașterea a susținut referendumul privind accederea la zona euro propus de președintele Rumen Radev în mai 2025. După respingerea referendumului de către președinta Adunării Naționale, Natalia Kiselova, Renașterea a organizat o (auto-descrisă) „adunare populară”, la care a anunțat planuri de a organiza un protest național pe 31 mai, precum și de a comite acte de nesupunere civilă.
Pe 28 mai, Renașterea a propus din nou un referendum cu privire la aderarea la zona euro în fața Adunării Naționale, însă moțiunea a fost respinsă.
Pe 31 mai, proteste au fost organizate de Renașterea la Sofia, precum și în alte orașe din Bulgaria. În timpul protestelor, liderul partidului, Kostadin Kostadinov, a cerut ca un protest să aibă loc pe 4 iunie, data la care urma să fie publicat raportul de convergență privind fezabilitatea aderării Bulgariei la zona euro. Renașterea a susținut că 270.000 de persoane au participat la protestul național din 31 mai; cu toate acestea, aceste afirmații sunt contestate de reprezentanții forțelor de ordine.
În timpul protestului din 4 iunie, Renașterea a încercat să obstrucționeze funcționarea Adunării Naționale ocupând tribuna. Pe 8 iunie, Renașterea a organizat un alt protest împotriva aderării la zona euro în fața clădirii Adunării Naționale. Kostadinov a confirmat, de asemenea, că Renașterea a trimis scrisori tuturor șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, solicitându-le să obstrucționeze aderarea Bulgariei la zona euro.
Politică externă Partidul consideră Macedonia de Nord drept al doilea stat bulgar din Balcani și susține că lucrează pentru unificarea țării cu Bulgaria. Consideră „unificarea completă cu Macedonia de Nord și renașterea și consolidarea independenței statale depline a unei Bulgarii unite” drept obiectivul final al politicii sale externe.
Relații internaționale
Afiliere și relații transeuropene Renașterea a fost membru al Partidului Identitate și Democrație din 31 ianuarie 2024. Ulterior a fost eliminat la începutul anului 2024 de pe site-ul grupului.
După alegerile europarlamentare din 2024, Renașterea a devenit unul dintre primele partide membre ale Grupului Europa Națiunilor Suverane din Parlamentul European, alături de alte partide politice din Europa.
Renașterea, de asemenea, a semnat un memorandum oficial pentru cooperare „împotriva distrugerii civilizației europene” pe 23 august 2023, care a fost semnat, de asemenea, de reprezentanții următoarelor partide: Mișcarea Patria Noastră din Ungaria, Forumul pentru Democrație din Țările de Jos, Libertate și Democrație Directă din Cehia, Alternativa pentru Suedia și Swiss Mass Voll.
În decembrie 2023, Renașterea a participat la o conferință la Belgrad organizată de Partidul Sârb al Păstrătorilor Jurământului și Dveri alături de AfD și Mișcarea Patria Noastră.
Pe 12 aprilie 2024, Renașterea a organizat „Declarația de la Sofia” alături de partidul slovac Republica, Swiss Mass Voll, Partidul Sârb al Păstrătorilor Jurământului, Mișcarea Patria Noastră, AfS, Partidul Renaștere din Moldova și Partidul Agricol și Zootehnic din Grecia.
Legăturile cu alte partide politice europene Renașterea și-a construit o relație apropiată cu partidul Alternativa pentru Germania, liderul partidului, Kostadin Kostadinov, fiind prezent la congresul AfD din iulie 2023. Renașterea în plus a invitat reprezentanți ai AfD, precum și ai partidului moldovenesc Renaștere la comemorarea anuală a Zilei Libertății în 2024.
Renașterea a menținut cooperarea cu partidul de guvernământ rusesc, Rusia Unită, participând la Forumul „Libertate pentru Națiuni” organizat de partid. În aprilie 2025, Renașterea a semnat un acord de cooperare cu Rusia Unită, ceea ce poate fi interpretat ca un schimb de „experiență, idei și politici practice.”