Cystodermella cinnabarina (Johannes Baptista von Albertini și Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Harri Harmaja, 2002), sin. Cystoderma cinnabarina (Johannes Baptista von Albertini și Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Victor Fayod, 1889), Lepiota cinnabarina (Johannes Baptista von Albertini și Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Petter Adolf Karsten, 1879), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul CystodermellaIndex FungorumMycobank este o specie de ciuperci regional răspândită, saprofită ce descompune materia organică moartă și comestibilă. O denumire populară nu este cunoscută. Bureții trăiesc în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitar sau în grupuri mici în pădurile de conifere, foioase și cele mixte în primul rând pe lemn în putrefacție de brad, pin, stejar și castan comestibil, dar, de asemenea, printre mușchi, iarbă și așternut de frunze, uneori chiar și pe dâmburi de moloz recultivate. Se dezvoltă de la câmpie la munte din (iunie) iulie până în toamna târziu.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 172-173, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 50-51 - 1, ISBN 3-405-12081-0

Taxonomie thumb|left|130px|L. D. de Schweinitz Numele binomial a fost determinat de micologii austro-americani Johannes Baptista von Albertini (1769-1831) și Lewis David de Schweinitz (1780-1834) drept Agaricus granulosus var. cinnabarinus în cartea lor Conspectus fungorum in Lusatiae Superioris agro Niskiensi crescentium, e methodo Persooniana din 1805.I. B. de Albertini & L. D. de Schweinitz: „Conspectus fungorum in Lusatiae Superioris agro Niskiensi crescentium, e methodo Persooniana”, Editura Sumtibus Kummerianis, Lipsiae (Leipzig) 1805, p. 147

Numele curent valabil (2021) este Cystodermella cinnabarina transferat de micologul finlandez Harri Harmaja (n. 1944) la genul Cystodermella creat tot de el, de verificat în volumul 42 al jurnalului micologic Karstenia din 2002.H. Harmaja: „Amylolepiota, Clavicybe and Cystodermella, new genera of Agaricales”, în: „Karstenia”, vol. 42, nr. 2, 2002, p. 43-46

Dintre diferiții taxoni propagați și cu toții acceptați sinonim, doi se găsesc în cărți micologice destul de des, anume Lepiota cinnabarina a lui Petter Adolf Karsten din 1879, Petter Adolf Karsten: „Bidrag till Kännedom av Finlands Natur och Folk”, vol. 32, 1879, p. 327 și, mai mult, Cystoderma cinnabarinum al micologului elvețian Victor Fayod (1860-1900) din 1889.Victor Fayod: „Cystoderma cinnabarinum”, în: „Annales des Sciences Naturelles Botanique”, seria 7, nr. 9, 1889, p. 351

Epitetul este derivat din cuvântul latin (= scorțișoară, derivat din acesta: =cinabru),Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 191, ISBN 3-468-07202-3 datorită aspectului pălăriei.

Descriere thumb|left|250px|Bres.: Lepiota cinnabarina Pălăria: are un diametru de 3-7 (9) cm, este destul de cărnoasă, inițial boltită rotunjor, apoi aplatizată, niciodată cu o cocoașă, cu marginea slab franjurată albicios care devine la bătrânețe puțin ondulată. Cuticula mată, catifelat-granulară, spre centru adesea acoperită de solzișori fini, are un colorit variabil care poate fi cinabru, portocaliu-maroniu, de culoare somon până la galben-roz sau roz-bej, depinde de variație. Lamelele: albicioase și fărâmicioase, destul de subțiri și înghesuite, uneori ceva ondulate, bifurcate și cu lameluțe intercalate de lungime diferită, sunt rotunjit aderate la picior cu un aspect aproape liber. În tinerețe, spațiul între pălărie și picior este acoperit de un văl parțial fin și alb. Piciorul: dezvoltă o lungime de 4-9 cm, având un diametru de 0,5-1,2 cm, este ceva fibros și elastic, cilindric, spre bază adesea îngroșat și mereu plin pe dinăuntru. Prezintă un inel albicios, inițial bine dezvoltat, pielos, ascendent și solzos care însă dispare aproape complet la maturitate. Coloritul este deasupra manșetei mai mult sau mai puțin neted și palid roz, iar pe dedesubtul al ei, tija este presărată cu solzi/granule brun-roșiatice până palid brune pe fund mai deschis, uneori suprafața este chiar și complet brun-roșiatică (depinde de variație). Carnea: este destul de cărnoasă și moale, slab fibroasă și elastică în picior, albicioasă, deschis maronie până palid brun-roșiatică, având un miros plăcut, puțin de ciuperci, precum un gust blând, dar nespecific. Caracteristici microscopice: sporii ovoidali, netezi și mici, sunt hialini, (translucizi) granulați în interior, neamilozi (nu se decolorează cu reactivi de iod), având o mărime de 3,5-5 x 2,5-3,5 microni. Amprenta lor este albă. Basidiile în formă de măciucă poartă câte 2-4 sterigme fiecare și măsoară (17) 20-25 x 4-5 microni. Prezintă cheilocistide (elemente sterile situate pe muchia lamelor) în formă de suliță cu structuri cristaline incrustate precum pleurocistide (elemente sterile situate în himenul de pe fețele lamelor) mari. Ambele lipsesc la cele mai multe alte specii ale genului.Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. I, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1927, p. + tab. 36 Reacții chimice: nu sunt cunoscute.Meinhard Michael Moser, Walter Jülich: „Farbatlas der Basidiomyceten”, nr. 1-19, Editura G. Fischer, Stuttgart 1985-2002, p. 250

Confuzii Cystodermella cinnabarina poate fi confundată de exemplu cu Cystoderma amianthinum (comestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 40-41, ISBN 88-85013 46-5 Cystoderma carcharias (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 150-151 - 1, ISBN 3-405-12116-7 Cystoderma fallax (comestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 46-47 - 1, ISBN 3-405-12124-8 Cystodermella granulosa (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 44-45 - 2, ISBN 3-405-12124-8 Cystoderma jasonis (comestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 48-49, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) Cystoderma superbum (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 50-51 - 2, ISBN 3-405-12081-0 Lepiota castanea (letală),Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 99, ISBN 978-1-4454-8404-4 Lepiota boudieri (otrăvitoare),Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 40-41, ISBN 978-3-8354-1839-4 Lepiota clypeolaria (otrăvitoare),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 148-149 - 1, ISBN 3-405-12116-7 Lepiota helveola (letală)Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 142-143, ISBN 3-405-11774-7 sau Lepiota subincarnata (letală).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 42-43 - 1, ISBN 88-85013-37-6

Specii asemănătoare în imagini

Valorificare Deși comestibilă, ciuperca nu este de calitate superioară pentru bucătărie. Mai departe, pericolul de a o confunda cu specii otrăvitoare, în special de genul Lepiota, este foarte mare. De aceea, doar cunoscători ar trebui să o culeagă.

Note

Bibliografie Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total) Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Verbreitungsatlas der Großpilze Deutschlands (West)“, Editura Ulmer, Stuttgart 1991, ISBN 3-8001-3536-1 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 458-459, ISBN 978-3-440-14530-2 Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas” ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

Cystodermella cinnabarina, film Cystodermella cinnabarina, mai multe imagini

Categorie:Agaricaceae Categorie:Ciuperci saprofite Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:1805 în știință