Martin Samuel Möckesch (n. 11 noiembrie 1813, Rusciori – d. 15 aprilie 1890, Sibiu) a fost un pastor luteran, scriitor și traducător sas din Transilvania.
Viața Tatăl său, Johann Michael Möckesch, a fost pastor al Rusciori timp de 65 de ani, iar fratele său Friedrich a fost profesor și pastor. A absolvit Liceul Evanghelic din Sibiu în 1835, apoi până la 12 octombrie 1836 a fost profesor la localitatea Cristian. Și-a continuat studiile la Berlin, apoi s-a întors acasă în octombrie 1840 pentru a deveni profesor de școală elementară la Sibiu, iar în 1842 profesor la nou-înființata școală industrială. A fost ales pastor la Bungard la 5 martie 1835 și la Făgăraș la 11 martie 1850, la Proștea Mare la 24 aprilie 1856 și la Marpod la 8 ianuarie 1864.
La Bungard s-a implicat în achiziționarea unei orgi. În acest scop a donat încasările complete ale volumului său Geistliche Lieder (în română „Cântece spirituale”), publicat în 1846. La 29 iulie 1852 împăratul Franz Joseph i-a acordat o medalie de aur pentru serviciile sale.
În 1870 a emigrat în Regatul României, unde el și soția sa au condus școala germană a Bisericii Luterane din București. Acolo a predat și limba română pentru elevii luterani. Din cauza astmului său, a trebuit să renunțe la profesia de profesor și, în 1878-79, a lucrat ca funcționar public la Căile Ferate Române, iar apoi ca director al Casei Persoanelor cu Dizabilități din București. Sănătatea sa nu s-a îmbunătățit, așa că s-a întors la Sibiu în 1886, unde a predat limba română la Liceul Luteran și la școala reală aferentă. A murit la Spitalul Civil Franz Josef din Sibiu.
Pe lângă activitatea pastorală, Möckesch a lucrat și ca scriitor, scriind poezii, nuvele și studii lingvistice. Cu toate acestea, el a câștigat o importanță deosebită ca traducător literar: a fost unul dintre primii sași din Transilvania care s-a ocupat de lirica română și țigănească. În 1846 a publicat imnuri bisericești traduse în limba română pentru folosul comunității. Pe lângă activitatea pastorală, Möckesch a lucrat și ca scriitor, scriind poezii, nuvele și studii lingvistice. Cu toate acestea, el a câștigat o importanță deosebită ca traducător literar: a fost unul din primii sași din Transilvania care s-a ocupat de lirica română și țigănească. În 1846 a publicat imnuri bisericești traduse în limba română pentru folosul comunității din Bungard. Viața lui Iisus tradusă în limba română și Viața micuțului luteran au rămas în manuscris.
Scrieri Historiam aedis sacrae Parochiae Cibiniensis A. C. add. Composuit, nec non structurae genus, secundum quod aedes sacra exstructa, definivit ... Sibiu, 1839. Geistliche Lieder in walachischer Sprache, 1846 Romänische Dichtungen. Ins Deutsche übersetzt. Sibiu, 1851. Des höchsten Alters Loos. Eine siebenbürgisch-sächsische Erzählung. Sibiu, 1862. Beweise für die celtische Abstammung der Walachen oder Romänen, besonders derer, welche im Grossfürstenthume Siebenbürgen leben. Sibiu, 1867. Ernst und Schertz. Sibiu, 1869. Vor der Abfahrt. Erzählungen, Gedanken und Empfindungen in Verse gebracht. Sibiu, 1888. Heideblümchen. Zigeunerische Dichtungen und Sprichwörter ins Deutsche übersetzt. Brașov, data publicării necunoscută
Note
Bibliografie Heinz Stănescu, Möckesch, Martin Samuel, Österreichisches Biographisches Lexikon, accesat la 24 iunie 2021. Joseph Trausch, Friedrich Schuller, Schriftsteller-Lexikon oder biographisch-literarische Denkblätter der Siebenbürger Deutschen, Köln 1983.
Categorie:Nașteri în 1813 Categorie:Decese în 1890 Categorie:Oameni din județul Sibiu Categorie:Sași transilvăneni Categorie:Luterani români Categorie:Traducători români Categorie:Cultura romilor din România