O mitologie este totalitatea relativ coerentă de mituri create de un popor sau de un grup de popoare înrudite,Mic dicționar enciclopedic, Editura enciclopedică română, București, 1972, termenul Mitologie, p. 593. care descriu o anumită religie sau un sistem de valori. Cuvântul „mitologie” provine din limba greacă (μυθολογία), din fuziunea cuvintelor „mythos” („poveste” sau „legendă”) și „logos” („cuvânt”). În general, miturile sunt opere literare narative tradiționale care au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului și a animalelor etc. De obicei, miturile implică prezența unui element sacru, a unor zeități, a unor forțe fabuloase, supraomenești. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferențele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce miturile sunt complet imaginare.

Eventual, termenul „mitologie” poate cuprinde totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie (de exemplu: mitologie greacă, mitologie egipteană, mitologie nordică) sau o știință care se ocupă cu reconstruirea, studiul și interpretarea miturilor.

Mitologia ca sistem general este elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariției civilizației tehnice timpurii și a formelor ei de gândire teoretică, adică până atunci când mitologia - ca sistem integral - este absorbită și codificată - integral sau în parte - de religie.

Definită dinăuntrul ei, subiectiv, mitologia este o încercare globală de cunoaștere absolută a universului, deci o filosofie care conține demersul mistic și o știință generală care exclude experimentul și care se constituie în orice cultură primitivă.

Marile mitologii se formează - pentru fiecare grup uman în parte - între mezolitic și sfârșitul neoliticului, adică atunci când oamenii își înlesnesc existența printr-un mod de viață nou, cu un oarecare confort asigurat, față de riscurile traiului precedent, peregrin și aleator, din civilizația cinegetică și pescărească. În acest cadru au început să se compună epic și primele mituri coerente, a căror datare cronologică este imposibilă(„dar important e să nu confundăm «vârsta» unei concepții religioase cu data primului document care o atestă” - Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, I, Cuvânt înainte, 1976).

Mitologiile naționale au caracteristici specifice care reflectă concepția sau viziunea etnică despre relațiile vizibile și invizibile dintre om și univers.

Majoritatea mitologiilor arhaice, antice sau primitive, care au conținut concepțiile din epoca formativă a miturilor, au ajuns până la generațiile care dispuneau de mijloace tehnologice de conservare culturală sub formă de transcripții literare (epopeile lui Homer, Theogonia lui Hesiod, Mahābhārata), teologice (Biblia, Avesta), istorice (Popol Vuh, Kojiki, Huainan zi a lui Liu An), folcloristice (Edda Veche, Kalevala), filosofice (Veda, ciclul Upanișad), sau etnografice. Datorită acestor transmisii, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, influentată de copiști, traducători, poeți, istorici, filosofi, etnografi și folcloriști și mai puțin teologi. Conținutul mitologic a fost determinat de operații complicate de triere, interpolare, replicare filosofică, resistematizare istorică, restilizare poetică (cu filtrarea narațiunii mitice prin alegorie) și eventual cuprinderea în ideile religioase. Intervențiile și influențele reciproce au creat mitologii care pot proveni din diferite surse și au diferite concepte. thumb|230px|Templul lui Hefaistos, a stil doric in Atena Grecia, 449 î.e.n.

Clasificări ale miturilor De-a lungul timpului s-au evidențiat diferite tipuri de mituri. Miturile rituale explică eficiența unei anumite practici religioase sau sunt legate de un templu sau de un sanctuar. Miturile originii explică începerea unui obicei sau apariția unui obiect sau a unui nume. Miturile unui cult sunt cele ce redau importanța și semnificațiile unui ritual dedicat unei anumite zeități. Miturile de prestigiu sunt asociate adesea unui erou, unui oraș sau unor oameni, aleși și sprijiniți de o divinitate. Miturile escatologice descriu un eveniment catastrofal care de obicei pune capăt lumii oamenilor, sau chiar întregului univers. Miturile sociale întăresc, justifică sau apără niște valori morale și practicile unei societăți.

Exemple de mitologii Mitologie traco-dacă Zei Bendis Derzis Gebeleizis Heros Kotys Zamolxis Ființe fabuloase Mitologie celtică Zei Belisama Brigid Dagda Danu sau Dana Lug Manannan Oengus Ogma Ființe fabuloase Fomorii

Mitologie egipteană Ammon Anubis Apis Apophis Bastet Bes Geb Hapi Hathor Hnum Horus Imhotep Isis Maat Min Neith Nephthys Nut Osiris Ptah Ra Sehmet Seth Tefnut Thot Mituri

Mitologie etruscă Maris Menrva Tages Tinia Tuchulca Turan Uni Mitologie greacă Zei Apollo Ares Artemis Atena Cronos Demetra Dionis Gheea sau Gaia Hades Hera Hefaistos Helios Hestia Muze Poseidon Semele Uranus Zeus Eroi Agamemnon Ahile Arachne Belerofon Casandra Castor și Pollux Clitemnestra Electra Elena Hector Hecuba Heracles Iason Icar Menelau Meleagru Nestor Oedip Oreste Orfeu Patrocle Penelopa Perseu Ulise Ființe fabuloase Centaur Cerber Ciclop Gorgone (vezi Medusa) Graie Harpii Hidra Leul din Nemeea Minotaur Pegas Pasărea Phoenix

Mitologie lusitană Mitologie nordică Zei Baldur Freya Freyr Frigg Hel Idunna Loki Njord Odin Skadi Thor Tyr Ființe fabuloase Elf Gigant Fenris sau Fenrir Gnom Jormungand Nixes Trol Walkirie

Mitologie persană Mitologie romană Zei Bacchus Ceres Diana Fortuna Ianus Iuno Jupiter Liber Pater Marte Minerva Phaunus Pluto Proserpina Saturn (Saturnus) Venus sau Venera Vulcan (Vulcanus) Quirinus Eroi Remus Romulus Ființe fabuloase Himera (Chimaera)

Mitologie românească Ființe fabuloase Balaur Căpcăun Iele Luceafăr Moroi Muma Pădurii Pricolici Samca Sânziana (sau Drăgaică) Sânicoară Scorpie Spiriduș Solomonar Stafie Strigoi Uriaș Ursitoare Vasilisc Vârcolac Zână Zgripsor Zmeu Zorilă Eroi Baba Dochia Făt-Frumos Greuceanu Ileana Cosânzeana Păcală Sfânta Duminică Sărbători și ritualuri Dragobete Mărțișor Paparude Mituri Miorița (mitul existenței pastorale) Meșterul Manole (mitul estetic) Traian și Dochia (mitul etnogenezei românilor) Zburătorul (mitul erotic)

Mitologie sumeriană An- Zeul cerurilor En-lil En-ki Ereshkigal Inanna Ki Nammu Ninhursag Utu

Mitologie hindusă Brahma Shiva Vișnu Durga Ganesha Rama Indra Lakshmi

Mitologie aztecă

Quetzalcoatl - zeul suprem Tlaloc- la început a fost zeul ploii și al cerului, pe urmă s-a vehiculat ideea că există mai mulți tlaloci stăpânii munților, conduși de un singur Tlaloc.

Mitologie tibetană Mitologie slavă Ființe fabuloase Alkonost Asilki Domovoi Gagana Gamaiun (Gamayun) Garafena Gorgonii Indrik Itcetiki Kriksi Ovinnik Pasărea de Foc Polovoi Eroi Alioșa Popovici Dobrînia Nikitici Ivan Țarevici Mikula Sviatogor Zeități Dedușka Vodeanoi Gorgonia Khors Koleada Koșcei Perun

Concepte mitologice Divinitate solară Focul Apa Pământul Cerul Aerul Moartea Geneza Natura Animalele Plantele Omul Fulgerul Soarele Luna

Simboluri transculturale O serie de simboluri și concepte religioase se întâlnesc în mai multe mitologii, fie din cauză că au fost transmise de la o cultură la alta, ori pentru că au fost inventate independent unele de altele. Uroborus Svastica Yin și Yang

Listă de zei împărații chinezi

Listă de ființe fabuloase

Mitologie modernă Se poate considera că în epoca modernă unele componente mitologice semnificative sunt încorporate în emisiuni de televiziune, cărți, benzi desenate etc. care își creează propriile universuri fictive. Note

Bibliografie suplimentară

Dicționar de mitologie generală, Victor Kernbach, Editura Științifică și enciclopedică, 1989 Dicționar de mitologie: greco-romană și românească : zei, eroi, legende, Maria Cordoneanu, Radu Cordoneanu, Editura Viitorul Românesc, 1998 http://mythologica.ro/mitologie/ https://misterio.ro/mitologie/

*