Un gentleman în Vestul Sălbatic (în , în ) este un film western spaghetti italo-francez din 1972, regizat de Enzo Barboni (sub pseudonimul E.B. Clucher) și cu Terence Hill (Mario Girotti) în rolul principal. Thomas Weisser, Spaghetti westerns : the good, the bad, and the violent : a comprehensive, illustrated filmography of 558 Eurowesterns and their personnel, 1961–1977, McFarland & Company, Inc., Publishers, Jefferson, North Carolina, 1992, p. 209. Michael R. Pitts, Western Movies: A Guide to 5,105 Feature Films, ed. a II-a, McFarland & Company, Jefferson, NC – Londra, 2013, p. 207. Aliza S. Wong, Spaghetti westerns : a viewer's guide, Rowman & Littlefield, Lanham, 2019, p. 77.***, „Spectacolele săptămînii”, în România liberă, anul XXXII, nr. 9370, luni 9 decembrie 1974, p. 2.Dan Bucur, „Cronica filmului: Un gentlemen în vestul sălbatic”, în Flamura, Reșița, anul XXVI, nr. 2980, marți 14 ianuarie 1975, p. 7. Premiera acestei coproducții a avut loc în februarie 1972. Christian Heger, Die rechte und die linke Hand der Parodie – Bud Spencer, Terence Hill und ihre Filme, Schüren Verlag, Marburg, 2019, p. 88.

Acțiunea filmului are loc în Vestul Sălbatic în timpul construcției căii ferate către Oceanul Pacific. Personajul principal, Sir Thomas More, un nobil englez, călătorește în America la dorința defunctului său tată și este luat în grijă de cei trei foști tovarăși ai tatălui său, tâlhari la drumul mare, care au sarcina să-l transforme într-un „bărbat adevărat”. Aliza S. Wong, Spaghetti westerns : a viewer's guide, Rowman & Littlefield, Lanham, 2019, p. 78.A.D. [Adina Darian], „Am mai văzut...: Un gentleman în Vestul sălbatic”, în Cinema, anul XII, nr. 12 (144), decembrie 1974, p. 12. Tânărul detestă violența și preferă să meargă cu bicicleta în loc să călărească, dar, după ce se îndrăgostește de fiica unui latifundiar local și este bătut de mai multe ori de rivalul său în dragoste, decide să învețe să se bată, să tragă cu pistolul și să scuipe pentru a-i dovedi latifundiarului că poate avea grijă de fiica lui.

Umorul filmului provine în mare parte din confruntarea a două lumi opuse: lumea elegantă și cultă a Europei Occidentale, reprezentată de tânărul nobil englez, și lumea vulgară și agresivă a Vestului Sălbatic, reprezentată de cei trei bandiți brutali, rufoși și analfabeți. O temă recurentă este modernizarea continuă a țării, pe care unii dintre protagoniști încearcă în zadar să o evite. Aliza S. Wong, Spaghetti westerns : a viewer's guide, Rowman & Littlefield, Lanham, 2019, pp. 77-78. Pătrunderea progresului în zonele cele mai sălbatice ale Americii este prezentată în film cu o oarecare lejeritate și chiar cu umor.

Rezumat

Sir Thomas Fitzpatrick Phillip More, viconte de Essex și pair al Angliei, un tânăr educat în cultura înaltei societăți anglo-saxone, ajunge în Vestul Sălbatic ***, „Atenție, Vestul Sălbatic”, în Jurnal TV. Săptămâna 28 august – 3 septembrie, supliment al ziarului Jurnal bihorean, Oradea, anul XII, nr. 3243, vineri 13 august 2004, p. 14. în 1880 pentru a intra în posesia moștenirii lăsate de tatăl său, James More, un nobil englez, care fusese nevoit să părăsească Anglia cu mai mulți ani înainte din cauza unei relații sentimentale cu una dintre domnișoarele de onoare ale reginei Victoria. Tatăl său emigrase în America, unde desfășurase o vastă activitate infracțională și condusese, sub porecla „Englezul”, o bandă de jefuitorii de diligențe, murind într-un bordel din Tucson (Arizona) în brațele unei prostituate irlandeze.

În timpul călătoriei lui Tom are loc reunirea celor trei foști tovarăși ai tatălui său: Bull, Holy Joe și Monkey. Bull, care lucrează la o stație de diligențe deghizat într-un om mut, ascultă conversația a doi vânători de recompense și, după ce află despre moartea „Englezului” (tatăl lui Tom), pornește în căutarea vechilor săi parteneri cu scopul de a reface banda și a pune la cale noi jafuri. Într-un orășel îl găsește pe Holy Joe, care devenise predicator și ținea o predică de foc unui public dubios format din bețivi, cartofori și femei ușoare pe care este nevoit să-i aducă forțat din saloon în biserică. Cei doi ajung apoi în orașul Yuma, unde al treilea bandit, Monkey, se află ca de obicei în închisoare. Prin înșelăciune ei reușesc să-l elibereze pe Monkey și îl împiedică să se răzbune pe un gardian sadic, pentru că, potrivit lui Holy Joe, nu trebuie împușcați oameni în Ziua Domnului. Cei trei călătoresc apoi în munți, la vechea ascunzătoare a bandei „Englezului”, și, cu fețele ascunse sub măști, jefuiesc chiar diligența în care se afla Tom.

Thomas ajunge la cabana din pădure, în care locuise tatăl său, și se întâlnește acolo cu cei trei bandiți, pe care nu-i recunoaște. Bandiții bănuiesc inițial că el se întorsese pentru a-și recupera banii furați, dar Tom le arată o fotografie a tatălui său și o scrisoare a tatălui său către ei. În acea scrisoare „Englezul” îi ruga să facă un „bărbat adevărat” din fiul său iubitor de progres. Încercarea celor trei eșuează lamentabil la început, deoarece Tom, care este pasionat de entomologie, refuză să pună mâna pe armă și preferă să cerceteze insectele locale la microscop și să meargă în oraș cu bicicleta și nu cu calul. Tânărul nobil o întâlnește în magazinul orășenesc pe Candida Austin, fiica unui mare latifundiar local, care este pasionată de versurile lordului Byron. Cei doi tineri se îndrăgostesc.

Flirtul celor doi tineri provoacă gelozia lui Morton Clayton, vătaful dur al fermei familiei Austin, care îl găsește pe Tom în saloon, alături de tovarășii săi. Izbucnește o bătaie între cei patru și oamenii lui Clayton, dar bandiții ies învingători. Frank Austin, un localnic bogat, sosește a doua zi la cabana Englezului și se oferă să cumpere terenul, dar este refuzat. Cei trei încearcă să-l distragă pe Tom de la cercetările sale entomologice: îi oferă un cal furat, descoperindu-i astfel calitățile de călăreț, dar nu reușesc totuși să-l convingă să folosească o armă de foc. În aceeași săptămână, Tom se întâlnește în pădure cu Candida, iar cei doi tineri își declară dragostea. Morton Clayton devine de-a dreptul furios pe îndrăzneala tânărului și-l bate cu bestialitate. Tânărul nu se lasă și merge în oraș să-și cumpere un cal alb. Acolo este provocat din nou de Morton, dar refuză, pierzând astfel stima tatălui Candidei. Fata îi spune că tatăl ei vrea un bărbat energic pentru ea, iar Tom decide să se antreneze cu cei trei bandiți pentru a-l învinge pe Morton: se îmbracă în cowboy, învață să se bată, să tragă cu pistolul și să scuipe.

După o lună Monkey îi spune lui Morton că băiatul se va îmbarca în diligență pentru a părăsi orașul și toată lumea se strânge ca să asiste la acest eveniment. Tom refuză să plece și îl provoacă pe Morton, Christian Heger, Die rechte und die linke Hand der Parodie – Bud Spencer, Terence Hill und ihre Filme, Schüren Verlag, Marburg, 2019, pp. 88–89. arătându-și abilitățile dobândite în mânuirea armei, și apoi îl bate în lupta corp la corp, convingându-l pe tatăl Candidei că este un bărbat adevărat. Cei trei bandiți îl cară pe Morton în diligență, dezvăluindu-i tânărului că vătaful fermei Austin era în realitate un om căutat de poliție și că au ținut secretă această informație pentru a-l determina pe Tom să se descurce prin propriile sale puteri. Ei părăsesc orașul și se îndreaptă spre vest pentru a evita apropierea progresului, dar ajung pe țărmul Oceanului Pacific și, auzind acolo sunetul scos de o locomotivă cu abur, decid să se întoarcă.

Distribuție

Terence Hill — Sir Thomas Fitzpatrick Philip More, viconte de Essex și pair al Angliei Roberto Poppi, Mario Pecorari (ed.), Dizionario del cinema italiano : i film dal 1970 al 1979, vol. 4, tomul 1 (A–L), Gremese Editore, Roma, 1996, pp. 278–279. — Bull Schmidt, tâlhar din banda „Englezului” Roberto Poppi, Mario Pecorari (ed.), Dizionario del cinema italiano : i film dal 1970 al 1979, vol. 4, tomul 1 (A–L), Gremese Editore, Roma, 1996, p. 279. Harry Carey Jr. — Holy Joe, tâlhar din banda „Englezului” (menționat Harry Carey) Dominic Barto — Monkey Smith, tâlhar din banda „Englezului” Yanti Somer — Candida Austin, fiica lui Frank Austin, iubita lui Tom Riccardo Pizzuti — Morton Clayton, vătaful lui Frank Austin Enzo Fiermonte — Frank Austin, mare latifundiar Enrico Lancia, Roberto Poppi (ed.), Dizionario del cinema italiano : gli attori dal 1930 ai giorni nostri, vol. 1 (A–L), Gremese Editore, Roma, 2003, p. 240. Danika La Loggia — Iris, matroana bordelului ambulant — sergentul Liget (Liggett), gardianul închisorii Alessandro Sperli — Tim, tâmplarul orașului Antonio Monselesan — vânător de recompense (menționat Tony Norton) Salvatore Borghese — vânător de recompense (menționat Salvatore Borgese) Enrico Lancia, Roberto Poppi (ed.), Dizionario del cinema italiano : gli attori dal 1930 ai giorni nostri, vol. 1 (A–L), Gremese Editore, Roma, 2003, p. 87. — căruțașul Luigi Casellato — hangiul de la stația de diligențe — directorul închisorii Enrico Lancia, Roberto Poppi (ed.), Dizionario del cinema italiano : gli attori dal 1930 ai giorni nostri, vol. 1 (A–L), Gremese Editore, Roma, 2003, p. 191. Rigal Suzanne Leone François René Gerber (menționat Gerber François René) Furio Meniconi — călătorul cu diligența care-și ascunde banii în pălărie Fortunato Arena — Ben Dilligan, călător cu trenul și apoi cu diligența Dalusa Harris Farber Bernard — jucător de cărți în timpul slujbei bisericești Luigi Antonio Guerra Janos Bartha — Jeremiah, proprietarul magazinului Mario Dionisi — cowboy al lui Austin Spartaco Conversi — bătăuș în slujba lui Austin Giancarlo Nacinelli Claudio Ruffini — proprietarul saloon-ului Muriel Bauducco Margherita Horowitz — doamna cu cățelul din diligență (nemenționată)

Producție Asemănări cu seria Trinity thumb|350 px|Bud Spencer și Terence Hill în filmul Mi se spune Trinity (1970) Succesul westernurilor americane a atras interesul unor producători vest-europeni care au început să copieze această formulă și să-i concureze pe colegii lor de peste Ocean. Au apărut astfel pe piață un număr mare de filme, dintre care multe s-au situat, în opinia unor critici, „între cuprinzătoarele acolade ale mediocrității”. O astfel de imitație a peliculelor western este Un gentleman în Vestul Sălbatic, care a fost produs de companiile Produzioni Europee Associate (PEA) din Roma și Les Productions Artistes Associés din Paris și coordonat de producătorul Alberto Grimaldi.

Scenaristul și regizorul filmului a fost Enzo Barboni (1922–2002),Călin Stănculescu, „Film”, în Viața studențească, anul XIX, nr. 25–26 (542–543), miercuri 17 iulie 1974, p. 18.***, „România Film prezintă ...”, în Scînteia tineretului, anul XXX, seria II, nr. 7946, sâmbătă 7 decembrie 1974, p. 4.***, „România-Film prezintă ...”, în Scînteia, anul XLIV, nr. 10052, sâmbătă 14 decembrie 1974, p. 4. care realizase anterior două westernuri spaghetti foarte populare cu Bud Spencer și Terence Hill: Mi se spune Trinity (1970) și Tot Trinity mi se spune (1971). Aliza S. Wong, Spaghetti westerns : a viewer's guide, Rowman & Littlefield, Lanham, 2019, pp. 102–106 și 114–115. Christian Heger, Die rechte und die linke Hand der Parodie – Bud Spencer, Terence Hill und ihre Filme, Schüren Verlag, Marburg, 2019, pp. 87–88. Barboni a folosit aici pseudonimul E.B. Clucher, pentru a crea în străinătate impresia că este american și a face astfel ca filmul să fie mai comercializabil pe piața internațională. Mai mulți cineaști italieni au adoptat pseudonime americane în anii 1970 ca o strategie de marketing; printre ei se numără Luigi Cozzi, care a devenit Lewis Coates, Aristide Massaccesi, care a devenit cunoscut ca Joe D'Amato, sau Umberto Lenzi, care a fost trecut pe generic cu numele Harry Kirkpatrick.