În timp ce viitorul nu poate fi prezis cu certitudine, înțelegerea prezentă în diferite domenii științifice permite prezicerea unor evenimente din viitorul îndepărtat, chiar dacă în conturul cel mai larg. Aceste domenii includ astrofizica, care a dezvăluit modul în care planetele și stelele se formează, interacționează și mor; fizica particulelor, care a dezvăluit cum se comportă materia la cele mai mici scale; biologie evolutivă, care prezice modul în care viața va evolua în timp; și tectonica plăcilor, care arată cum se schimbă continentele de-a lungul mileniilor.
Toate proiecțiile despre viitorul Pământului, al Sistemului Solar și al Universului trebuie să se conformeze celei de-a doua legi a termodinamicii, care afirmă că entropia sau pierderea energiei disponibile pentru a efectua lucrări trebuie să crească în timp. Stelele își vor epuiza în cele din urmă hidrogenul și vor muri. Planetele își vor abandona orbitele din cauza întâlnirilor gravitaționale cu alte obiecte astronomice și, în cele din urmă, galaxiile se vor separa.
Fizicienii se așteaptă ca materia însăși să ajungă în cele din urmă sub influența degradării radioactive, deoarece chiar și cele mai stabile materiale se separă în particule subatomice. Datele actuale sugerează că Universul are o geometrie plană (sau foarte aproape de plat) și, prin urmare, nu se va prăbuși în sine după un timp finit, iar viitorul infinit permite apariția unui număr de evenimente improbabile, cum ar fi formarea creierelor Boltzmann.
Cronologia de mai jos acoperă evenimente de la începutul mileniului 4 (care începe în anul 3001) până la cele mai îndepărtate perioade ale timpului viitor. O serie de evenimente alternative viitoare sunt enumerate pentru a explica întrebările încă nerezolvate, cum ar fi dacă oamenii vor dispărea, dacă protonii se degradează și dacă Pământul supraviețuiește atunci când Soarele se extinde pentru a deveni o gigantă roșie.
Legendă
Astronomie și astrofizică Geologie și știință planetară Biologie Fizica particulelor Matematică Tehnologie și cultură
Pământul, Sistemul Solar și Universul
Ani în viitor Eveniment 1.000 Datorită mareelor lunare care decelerează rotația Pământului, durata medie a unei zile solare va crește cu 1⁄30 SI secunde. Pentru a compensa, fie o secundă intercalată va trebui adăugată la sfârșitul unei zile de mai multe ori în timpul fiecărei luni, fie una sau mai multe secunde intercalate consecutive vor trebui adăugate la sfârșitul unora sau tuturor lunilor. 1.100 Pe măsură ce are loc precesia polilor Pământului, steaua binară Gamma Cephei va înlocui Steaua Polară ca stea polară nordică. 10.000 Dacă încălzirea globală continuă și stratul de gheață din bazinul Wilkes se topește, va dura 10.000 de ani pentru ca stratul de gheață din estul Antarcticii să se topească complet. Nivelul mării ar crește cu 3 sau 4 metri. Acesta este unul dintre potențialele efecte pe termen lung ale încălzirii globale; se estimează că stratul de gheață din vestul Antarcticii va avea un termen mult mai scurt de topire. 10.000Aceasta reprezintă momentul în care evenimentul se va întâmpla cel mai probabil. Poate să apară aleatoriu în orice moment din prezent. Supergiganta roșie Antares va exploda într-o supernovă. Se prevede că explozia se va observa cu ușurință la lumina zilei. 11.700 Pe măsură ce are loc precesia polilor Pământului, Vega, a cincea stea ca strălucire de pe cer, devine stea polară nordică. 13.000 În acest moment, la jumătatea ciclului precesional, înclinarea axială a Pământului va fi inversată, provocând ca vara și iarna să apară pe laturile opuse ale orbitei Pământului. Aceasta înseamnă că anotimpurile din emisfera nordică, care experimentează variații sezoniere mai pronunțate din cauza unui procent mai mare de uscat, vor fi și mai extreme, deoarece vor fi orientate spre Soare în periheliul Pământului și departe de Soare în afeliu. 15.000 Conform teoriei pompei sahariene, precesiunea polilor Pământului va muta musonul nord-african suficient de mult spre nord pentru a transforma Sahara înapoi într-un climat tropical, așa cum a avut acum 5.000-10.000 de ani. 17.000 Cea mai bună estimare pentru o erupție supervulcanică "amenințătoare de civilizație" suficient de mare pentru a arunca 1.000 de gigatone de material piroclastic. 25.000 Calota de gheață polară nordică a planetei Marte s-ar putea retrage pe măsură ce Marte atinge un vârf de încălzire al emisferei nordice în timpul precesiei de 50.000 de ani de periheliu din ciclul său Milankovitci. 36.000 Pitica roșie Ross 248 va trece la 3,024 ani-lumină de Pământ, devenind cea mai apropiată stea de Soare. Se va retrage după aproximativ 8.000 de ani, astfel că cea mai apropiată stea va redeveni Alpha Centauri, iar mai târziu va fi Gliese 445. 50.000 Potrivit lui Berger și Loutre (2002), perioada interglaciară actuală se va încheia, iar Pământul va intra într-o nouă perioadă glaciară a actualei ere glaciare.
Cascada Niagara încheie erodarea celor 32 de km care o separă de Lacul Erie, încetând astfel să mai existe. 50.000 Lungimea zilei folosită pentru măsurarea timpului ajunge la aproximativ 86,401 secunde SI, din cauza mareelor lunare care încetinesc rotația Pământului. În cadrul sistemului actual de cronometrare, fiecărei zile va trebui să i se adauge o secundă. 100.000 Mișcarea proprie a stelelor în sfera cerească, care rezultă din mișcarea lor prin Calea Lactee, va face multe dintre constelații de nerecunoscut pentru cineva obișnuit cu configurația de astăzi. 100.000 Steaua hipergigantă VY Canis Majoris va exploda probabil într-o supernovă. > 100.000 Fiind unul dintre efectele pe termen lung ale încălzirii globale, 10% din dioxidul de carbon antropogen va rămâne în continuare într-o atmosferă stabilizată. 250.000 Lōʻihi, cel mai tânăr vulcan din lanțul subacvatic Hawaii-Emperor, se va ridica deasupra suprafeței oceanului și va deveni o nouă insulă vulcanică. 300.000 La un moment dat în următoarele câteva sute de mii de ani, steaua WR 104 de tip stea Wolf–Rayet ar putea exploda într-o supernovă. Există o șansă mică ca WR 104 să se învârtă suficient de repede pentru a produce o explozie de raze gamma (GRB) și o șansă și mai mică ca un astfel de GRB să reprezinte o amenințare la adresa vieții pe Pământ. 500.000Pământul va fi probabil lovit de un asteroid de aproximativ 1 km în diametru, presupunând că nu poate fi evitat. 1 milion Craterul Meteor, un mare crater de impact din Arizona considerat „cel mai proaspăt” de acest gen, se va eroda. 1 milion Cel mai mare timp estimat până când supergiganta roșie Betelgeuse explodează într-o supernovă. Timp de cel puțin câteva luni, supernova va fi vizibilă pe Pământ la lumina zilei. 1 milion Sateliții lui Uranus, Desdemona și Cressida, cel mai probabil se vor ciocni. 1,28 ± 0,05 milioane Steaua Gliese 710 va trece la 0,0676 parseci (0,221 ani-lumină) de Soare înainte de a se îndepărta. Acest lucru va perturba gravitațional obiectele din norul Oort, un halou de corpuri înghețate care orbitează la marginea Sistemului Solar, crescând apoi probabilitatea unui impact cometar în Sistemul Solar interior. 2 milioane Timp estimat pentru recuperarea ecosistemelor recifelor de corali de la acidificarea oceanului cauzată de om; recuperarea ecosistemelor marine după evenimentul de acidificare care a avut loc în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani a durat o perioadă similară de timp. 3 milioane Datorită încetinirii treptate a rotației Pământului, o zi pe Pământ va fi cu un minut mai lungă decât este astăzi. 10 milioane Valea riftului est african este inundată de Marea Roșie, provocând un nou bazin oceanic care împarte continentul Africii și placa Africii în noua placă nubiană și placa somaliană. 10 milioane Timpul estimat pentru recuperarea completă a biodiversității după o potențială extincție din Holocen, dacă ar fi pe scara celor cinci evenimente majore de extincție în masă.
Chiar și fără o extincție în masă, până în acest moment majoritatea speciilor actuale vor dispărea prin rata de dispariție de fond multe clade evoluând treptat în forme noi. 10 milioane – 1 trilion Sateliții planetei Uranus, Cupid și Belinda, probabil se vor ciocni. 50 milioane Timpul maxim estimat înainte ca satelitul Phobos să se ciocnească de Marte. 50 milioane Coliziunea Africii cu Eurasia va închide bazinul mediteranean și va crea un lanț montan similar cu Himalaya.
Potrivit geologului american Christopher R. Scotese, mișcarea Faliei San Andreas va provoca inundarea Golfului California. Aceasta va forma o nouă mare interioară pe coasta de vest a Americii de Nord, provocând fuzionarea actualelor locuri din Los Angeles și San Francisco. 50–400 milioane Timp estimativ pentru Pământ pentru a-și umple în mod natural rezervele de combustibili fosili. 80 milioane Insula Hawaii din arhipeleagul Hawaii va deveni ultima dintre actualele insule ale arhipeleagului care se va scufunda sub suprafața oceanului, în timp ce un lanț mai recent de „noi Insulele Hawaii“, va apărea în locul lor. 100 milioane Pământul va fi probabil lovit de un asteroid comparabil ca dimensiune cu cel care a declanșat Extincția Cretacic–Paleogen în urmă cu 66 de milioane de ani, presupunând că acest lucru nu poate fi evitat. 100 milioane Estimarea superioară a duratei de viață a inelelor lui Saturn în starea lor actuală. 110 milioane Luminozitatea Soarelui crește cu 1%. 180 milioane Datorită încetinirii treptate a rotației Pământului, o zi pe Pământ va fi cu o oră mai lungă decât este astăzi. 230 milioane Predicția orbitelor planetelor este imposibilă pe perioade mai mari de timp decât aceasta, din cauza limitărilor timpului Lyapunov. 240 milioane Din poziția sa actuală, Sistemul Solar face o orbită completă a Centrului Galactic. 250–350 milioane Toate continentele de pe Pământ se pot contopi într-un supercontinent. Patru aranjamente potențiale ale acestei configurații au fost denumite Amasia, Novopangaea, Pangea Ultima și Aurica. Acest lucru va duce probabil la o perioadă glaciară, scăderea nivelului mării și creșterea nivelului de oxigen, scăderea în continuare a temperaturilor globale. 300–600 milioane Timpul estimat pentru ca temperatura mantalei lui Venus să atingă maximul. Apoi, pe o perioadă de aproximativ 100 de milioane de ani, are loc o subducție majoră, iar scoarța este reciclată. 400–500 milioane Supercontinentele (Pangaea Ultima, Novopangaea, Amasia și Aurica) menționate anterior se vor despărți. Acest lucru va duce probabil la temperaturi globale mai ridicate, similar cu perioada Cretacicului. 500 milioane Timpul estimat până la o explozie de raze gamma sau o supernova hiperenergetică masivă, are loc în interiorul a 6.500 de ani-lumină de Pământ; suficient de aproape pentru ca razele sale să afecteze stratul de ozon al Pământului și să declanșeze o extincție în masă, presupunând că ipoteza este corectă că o astfel de explozie anterioară a declanșat evenimentul de extincție Ordovician-Silurian. Cu toate acestea, supernova ar trebui să fie orientată cu precizie față de Pământ pentru a avea un astfel de efect. 600 milioane Accelerarea mareelor deplasează Luna suficient de departe de Pământ încât eclipsele totale de Soare nu mai sunt posibile. 500–600 milioane Luminozitatea crescândă a Soarelui începe să perturbe ciclul carbonat-silicat; o luminozitate mai mare crește degradarea rocilor de suprafață, care captează dioxidul de carbon în sol sub formă de carbonat. Pe măsură ce apa se evaporă de la suprafața Pământului, rocile se întăresc, provocând încetinirea tectonicii plăcilor și, în cele din urmă, oprirea, odată ce oceanele se evaporă complet. Cu o activitate vulcanică mai mică pentru a recicla carbonul în atmosfera Pământului, nivelurile de dioxid de carbon încep să scadă până la punctul în care fotosinteza C3 nu mai este posibilă.