Șanțul intermamar sau fisura intermamară este o caracteristică a suprafeței la bărbați și femei, care marchează delimitarea celor doi sâni de stern (osul pieptului) din mijloc. Dr. Ted Eisenberg and Joyce K. Eisenberg, The Scoop on Breasts: A Plastic Surgeon Busts the Myths, Incompra Press, 2012, Heide Schatten and Gheorghe M. Constantinescu, Comparative Reproductive Biology, page 17, John Wiley & Sons, 2008, Genaro Andres Contreras, The Use of Tylosin to Treat Intramammary Infections , page 22, ProQuest, 2008, Olufunmilayo I. Olopade and Carla I. Falkson, Breast Cancer in Women of African Descent, page 125, Springer Science & Business Media, 2010, Federația Internațională a Asociațiilor Anatomiștilor (IFAA) folosește termenii „sulcus intermammarius” sau „despicătură intermamară” atunci când se referă la zona dintre sâni. Sulcus Intermammarius, Université de Fribourg/IFAA Keith L. Moore, Anne M.R. Agur and Arthur F. Daley, Essential Clinical Anatomy (4th edition), page 49, Lippincott Williams and Wilkins, 2010, Muhammad Adil Abbas Khan, Ammar Asrar Javed and Nigel Mercer, Cleavage classification: categorizing a vital feminine aesthetic landmark, Plastic and Aesthetic Research (PAR), 016-01-15
Etimologie „Intermamar” („ inter ”, între + „ mamă ”, sâni + „ ry ”, loc inter-, Merriam-Webster mamma, Charlton T. Lewis and Charles Short (1879), A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press -ery , Dictionary.com ) înseamnă ceva care este localizat sau desfășurat între sâni (exemplu: actul sexual intermamar). intermammary, Merriam-Webster „Sulcus” este un cuvânt latin care înseamnă brazdă sau canelură, folosit în mod obișnuit pentru a desemna o pliere, fisură sau brazdă a creierului (exemplu: sulcus lateral). sulcus, Charlton T. Lewis and Charles Short (1879), A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press sulcus, Merriam-Webstersulcus, Cambridge Dictionarysulcus, Collins Dictionary În uz popular, zona este denumită în mod obișnuit decolteare sânilor. În limbajul chirurgical, clivajul sau fisura intermamară este, de asemenea, cunoscut sub numele de „definiție medială” sau „pli medial” al sânilor. John Bostwick, Plastic and Reconstructive Breast Surgery (volume 1), page 21, Quality Medical Pub, 2000, Sylvia H. Heywang-Koebrunner, Ingrid Schreer and Susan Barter, Diagnostic Breast Imaging, page 62, Thieme, 2019, O linie imaginară între mameloane care traversează fanta intermamară, servind ca reper pentru unele proceduri de RCP, este cunoscută sub numele de „linie intermamară”.
Anatomie
Piele La linia mediană a sânului - fisura intermamară - un strat profund de fascia superficială (stratul inferior al pielii) este fixat ferm de fascia pectorală (partea exterioară a mușchilor toracici) și de periost (membrana osoasă) a sternului. Formează o margine de care susține sânii. John Blair Deaver, The Breast: its anomalies, its diseases, and their treatment, page 30, P. Blakiston's Son & Company, 1917,
Mușchii Mușchiul sternal este o variantă anatomică care se află în fața capătului sternal al pectoralului mare, de-a lungul aspectului anterior al corpului sternului. Mușchiul sternal provine adesea din partea superioară a sternului și poate avea inserții variate, cum ar fi fascia pectorală, coastele inferioare, cartilajele costale, teaca muschiului drept, aponevroza mușchiului oblic extern abdominal . Există încă un dezacord cu privire la inervația și originea sa embrionară. Partea sternală (spre stern) a mușchiului pectoral mare este distinctă de partea claviculară (spre claviculă), iar cele două sunt separate printr-un interval fascial. William C. Wood, Charles Staley and John E. Skandalakis, Anatomic Basis of Tumor Surgery, page 140, Springer Science & Business Media, 2010, Latura sternală este de obicei mai robustă și are o orientare a fibrelor care se emulează cel mai bine terminația descendentă a mușchiului subscapular (mușchiul axilei). Neal S. Elattrache, Surgical Techniques in Sports Medicine, page 139, Lippincott Williams & Wilkins, 2007,
Ligamente O structură densă a ligamentelor Cooper este inserată medial în piele deasupra sternului, determinând forma sânilor și a șantului intermamar. Elizabeth Hall-Findlay and Gregory Evans, Aesthetic and Reconstructive Surgery of the Breast, Elsevier Health Sciences, 2010, Aceste ligamente ajută la susținerea sânilor într-o poziție tensionată; pierderea elasticității sau atenuarea acestor ligamente are ca rezultat ptoza (lăsarea) sânilor. Maurice Y Nahabedian and Peter C. Neligan, Plastic Surgery (Volume 5), page 89, Elsevier Health Sciences, 2017, Jeffrey Weinzweig, Plastic Surgery Secrets, page 453, Elsevier Health Sciences, 2010, stanga|miniatura|280x280px| Anatomia clivajului, zona conturată roșie este fanta intermamară
Arterele Aprovizionarea majoră cu sânge în zonă este făcută prin artera intermamară (cunoscută și sub numele de artera toracică internă) în cavitatea toracică. Ruth A. Lawrence MD and Robert M. Lawrence, MD, Breastfeeding: A Guide for the Medical Profession page 47, Elsevier Health Sciences, 2015, În rândul femeilor, această arteră este mai mare. Rebecca F. Black, The Science of Breastfeeding (Volume 3), page 13, Jones & Bartlett Learning, 1998, Din care ramurile perforante anterioare transportă sângele în plexul arterial circummamarian, o rețea vasculară formată din ramuri între arterele minute din jurul sânilor, cu ramuri mamare laterale care se curbează în jurul marginii laterale ale mușchiului pectoral mare. Theresa Hornstein and Jeri Lynn Schwerin, Biology of Women, page 146, Cengage Learning, 2012,
Limfa Vasele limfatice originare la baza mameloanelor se pot extinde ventral până la fisura intermamară Charles Wesley Turner, The mammary gland (vol. 1), page 80, Lucas Bros., 1952 și la sânul opus. Limfaticele intermamare încep ca o grămadă de canale mici formate dintr-un singur strat de epiteliu care este susținut de țesuturile stromate. Fiecare plasă a acestei rețele înconjoară unul sau mai mulți dintre lobulii finali ai glandelor și își primește limfa din spațiile interaceroase dintre acinii glandelor. Albert Henry Buck and Thomas Lathrop Stedman, A Reference Handbook of the Medical Sciences (volume 2), W. Wood, 1901
Nervi Primul nerv intercostal, o ramură minusculă (ramus) a diviziunii anterioare a primului nerv toracic, are un traseu de-a lungul primului spațiu intercostal (marginea inferioară a primei coaste), se deplasează spre stern pentru a inerva pielea lângă linia mediană și, ca prima ramură cutanată (cutanată) anterioară a toracelui, se termină pe partea din față a pieptului. Henry Albert Reeves, Human Morphology: A Treatise on Practical and Applied Anatomy (Volume 1), page 91, Smith, Elder, & Company, 1882 Marios G Lykissas, Ioannis P Kostas-Agnantis, Ananstasios V Korompilias, Marios D Vekris, and Alexandros E Beris, "Use of intercostal nerves for different target neurotization in brachial plexus reconstruction", World Journal of Orthopedics, 2013 Jul 18; 4(3): 107–111 Alimentarea nervoasă către mușchii sternali provine din al treilea nerv intercostal drept prin ramura sa cutanată anterioară. Ramachandran Kalpana and Kothandaraman Usha, "Three unilateral recti sternalis muscles – an unusual variation and its clinical significance", European Journal of Anatomy, 14 (2): 99–103 (2010)
Afecțiunile clinice Categorie:Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat Poikiloderma Civatte Poikiloderma Civatte, o afecțiune a vaselor de sânge dilatate și a petelor roșii până la roșu-maronii, este comună în partea superioară a decolteului, în special pentru cei care poartă sutiene sport sau sutiene push-up pentru perioade prelungite și afectează frecvent pielea mijlocie în vârstă până la femei în vârstă. Daphne Merkin, "The Great Divide", New York Times, August 28, 2005 Se caracterizează prin hipopigmentare, hiperpigmentare, telangiectazii și atrofie superficială a pielii (se raportează mâncărime ocazională), este o altă afecțiune cauzată de expunerea îndelungată la lumina soarelui. American Osteopathic College of Dermatology "Dermatologic Disease Database", aocd.org, referenced July 22, 2011. Poikiloderma și Dermatohelioza sunt tratate prin descuamare (peelingul pielii).
Hidradenită supurativă Hidradenita supurativă este o boală cronică a pielii necontagioasă care afectează pielea intertriginoasă a glandelor sudoripare apocrine care poartă zone precum pliul inframamar și șantul intermamar. Se caracterizează prin grupuri de abcese, chisturi epidermoidale, chisturi sebacee, chisturi pilonidale . Faye Lyons, Dermatology for the Advanced Practice Nurse, pages 118–121, Springer Publishing Company, 2014, Nu există un singur tratament eficient pentru hidradenita supurativă. Tratamentele recomandate include antibiotice, antiandrogeni, corticosteroizi, ciclosporine și inhibitori ai TNF .
Tinea versicolor Tinea versicolor este o afecțiune caracterizată prin erupții de mărimea acului de pin până la cea a unei monezi trunchiul corpului și la extremitățile proximale, care afectează adesea clivajul sânilor ca o bandă îngustă de leziuni. James Nevins Hyde, A Practical treatise on diseases of the skin, pages 625-626, Lea Bros. & Company, 1888 Majoritatea tinea versicolor este cauzată de ciuperca Malassezia globosa, deși Malassezia furfur este responsabilă pentru un număr mic de cazuri. Medicamentele antifungice topice care conțin sulfură de seleniu sunt adesea recomandate pentru a trata tinea versicolor.
Psoriazis Șantul intermamar poate fi atacat de psoriazisul de tip placă, care la rândul său poate provoca eritematos . Alan Menter and Benjamin Stoff, Psoriasis, page 25, CRC Press, 2010, Prurigo pigmentos este o afecțiune cutanată rară, de cauză necunoscută, care afectează locurile deprimate de pe piept și spate, precum zona intermamară. Se caracterizează prin apariția bruscă a papulelor eritematoase care lasă o hiperpigmentare reticulată atunci când se vindecă. James, William; Berger, Timothy; Elston, Dirk (2005). Andrews' Diseases of the Skin: Clinical Dermatology. (10th ed.). page 57, Saunders. . Q Ashton Acton, Issues in Dermatology and Cosmetic Medicine (2013 Edition), page 432, Scholarly Editions, 2013, Papilomatoza confluentă și reticulată, caracterizată prin papule asimptomatice, mici, roșii până la maronii, ușor verucoase, apare pe trunchiul superior, zona de decolteare și spate. David Weedon, Weedon's Skin Pathology, page 505, Elsevier Health Sciences, 2009, Parakeratoza granulară, deși este în principal o afecțiune a zonei axilei, se găsește și pe decolteu. J Lazar and Phillip H. McKee, Pathology of the Skin, page 96, Elsevier Health Sciences, 2011,
Hirsutism Majoritatea femeilor au o creștere a părului pe măsură ce îmbătrânesc, dar unele au mai mult păr pe decolteu, pe față și în alte părți din cauza hirsutismului, adesea ca urmare a sindromului ovarului polichistic . Părul de pe decolteu este supărător pentru multe femei. Există două modalități de îndepărtare a părului - temporar (adică bărbierit, epilare, smulgere, creme pentru îndepărtarea părului sau decolorare) și permanent (electroliză sau epilare cu laser). De asemenea, ajută pastilele contraceptive. Condition: Hirsutism, NHS Rachel Lapidos, What's the Best Way to Get Rid of Cleavage Hair?, Well+Good, 2019-10-17
Simmastia Simastia este o afecțiune definită ca o confluență a țesutului mamar al ambilor sâni pe șanț intermamar care le împarte în mod normal. Poate fi corectat chirurgical de către un chirurg plastic prin revizuirea simastiei. Simastia poate fi fie o anomalie congenitală, fie iatrogenă . Simastia congenitală este o afecțiune rară, cu puține cazuri publicate. Simastia iatrogenă poate apărea după mărirea sânilor, formând ceea ce este denumit și coloquial ca „uniboob” sau „breadloafing” ca urmare a eliberării pielii și a țesutului muscular din jurul sternului datorită supra-disecției.
În medicina alternativă