Elisabeta de Boemia sau Elisabeta de Luxemburg (în ; ),Gerhard Hartmann, Karl Schnith (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Viena 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 429. aparținând Casei de Luxemburg, a fost ducesă de Austria prin căsătoria cu ducele Albert al III-lea, din 1366 până la sfârșitul vieții
Biografie Elisabeta a fost singura fiică a împăratului Carol al IV-lea și a soției sale, Ana de Schweidnitz. La nașterea Elisabetei învățatul Francesco Petrarca a trimis împăratului o scrisoare de felicitare.
Regele romano-german Venceslau al IV-lea al Boemiei a fost fratele Elisabetei de Boemia.miniatura| Elisabeta de Boemia și soțul ei, ducele Albert al III-lea (sec. al XIV-lea)
După moartea mamei ei, împăratul Carol s-a recăsătorit pentru ultima dată, anume cu Elisabeta de Pomerania. În urma acestei căsătorii Elisabeta a avut șase frați vitregi: Anna - regină a Angliei, Sigismund - împărat al Sfântului Imperiu Roman, Ioan - duce de Görlitz, Margareta de Boemia (d. 1410), Carol și Henric.
La vârsta de cinci ani, Elisabeta a fost logodită la Nürnberg în 1363 cu Otto al V-lea al Bavariei, în vârstă de 21 de ani, devenit ulterior margraf de Brandenburg.Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon, p. 84. Logodna a fost anulată în 1366 deoarece tatăl ei, împăratul Carol al IV-lea își schimbase planurile, iar Elisabeta urma să se căsătorească cu ducele Albert al III-lea de Habsburg. Această căsătorie era o mutare pe tabla de șah a politicii care trebuia să-l împiedice pe ducele Albert să-și unească destinul cu Elisabeta de Ungaria, moștenitoarea regelui Ludovic I al Ungariei, făcând astfel posibilă logodna acesteia cu Venceslau, fiul împăratului. În schimb Otto al V-lea a primit mâna Caterinei de Luxemburg, sora vitregă a Elisabetei și văduva lui Rudolf al IV-lea, care murise în 1365 (fratele lui Albert al III-lea).
Pe 19 martie 1366, la cea de-a opta aniversare a Elisabetei, a avut loc la Praga o dublă nuntă: a ei și a surorii ei. Astfel a fost creată alianța boemă-austriacă, care a asigurat familiei de Habsburg, printre altele, posesia comitatului Tirol. Elisabeta a murit fără a avea copii, la Viena, la vârsta de 15 ani. A fost înmormântată în biserica Mănăstirii cartuziene din Gaming (astăzi în Austria Inferioară), fondată de Albert al II-lea, socrul ei.
Note
Bibliografie Gerhard Hartmann, Karl Schnith (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Viena 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 429. F. B. Fahlbusch: Elisabeth 15., în: Lexikon des Mittelalters, vol. 3, 1986, pp. 1837-1838. Brigitte Hamann (ed.): Elisabeth von Böhmen., în: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon, Editura Ueberreuter, Viena, 1988, ISBN: 8-8000-3247-3, p. 84. Constantin von Wurzbach: Habsburg, Elisabeth von Böhmen (Tochter des Kaisers Karl IV. von Böhmen) în: Biografisches Lexikon des Kaiserthums Österreich, partea a 6-a, Editura Kaiserlich-königliche Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1860, p. 165.
Categorie:Nașteri în 1358 Categorie:Nașteri pe 19 martie Categorie:Decese în 1373 Categorie:Decese pe 19 septembrie Categorie:Casa de Luxemburg