Cimișlia este un oraș situat în partea sudică a Republicii Moldova, în raionul Cimișlia, pe râul Cogâlnic, mai la sud de Hâncești, la 68 km de Chișinău.
Orașul Cimișlia este reședința Regiunii de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova.
Etimologie Preotul Iacob Iusipescu, care a făcut prima încercare de a scrie și de a publica istoria Cimișliei în anul 1874, explica, pe baza legendei locale, că Lia ar fi fost un nume turcesc de fată, iar Cimiș ar fi fost numele dat constructorilor și zidarilor din acea vreme. Cele două cuvinte sunt într-adevăr turanice, dar în realitate ili desemnează o așezare permanentă, și se regăsește în alte denumiri precum Coștangalia sau Mangalia, dar și la Caracalpaci („șomișli”), Turcmeni („ciumiclî-tabun”), Bașchiri („ciumucili”), Tătarii nogai din nordul Caucazului („șomișli”, „șomișli-as”, „cimișlu-as”), iar Cimiș are la bază etnonimul çumeç-ili – cunoscută denumire a unui trib tătăresc care a colindat și pe meleagurile noastre.
Astfel, denumirea orașului reprezintă un toponim de origine tătaro-nogaic, dedus din numele tribal ciumecili - „trib cu dangaua în formă de căuș” (< tăt. ciumeci „căuș” + sufixul apartenenței -li).Eremia, Anatol. Considerații privind toponimia localităților urbane din Basarabia. In: Anuar de Lingvistica si Istorie Literara, 2023, vol. 63, pp. 85-96. ISSN 1220-4919. DOI:https://doi.org/10.59277/ALIL.2023.05
Geografie Orașul Cimișlia este situat în partea sudică a Republicii Moldova, în raionul Cimișlia, pe malurile râului Cogâlnic, la o distanță de 68 km de capitala Chișinău, la intersecția drumurilor de importanță republicană: Chișinău - Bolgrad, Chișinău - Giurgiulești, Tiraspol - Leova, Comrat aflându-se la o distanță de 30 km Cimișlia, Căușeni se află la o distanță de 57 km de Cimișlia, Hâncești se află la o distanță de 35 km față de Cimișlia, 28 km de Basarabeasca și 52 km de Leova.
Suprafața urbană a orașului este de 208,4 ha, suprafața administrativă totală ridicându-se la 14.612 ha, din care 8.413 ha de teren având destinație agricolă (livezi, vii, pământ arabil).
Panorame
Resurse naturale Fondul funciar al orașului Cimișlia este destul de mare și constituie 11.920 ha datorită faptului că în componența orașului intră câteva sate. Tot din acest motiv prevalează în structura lui terenurile cu destinație agricolă, care constituie 62,4%. Fondul acvatic al orașului este format din suprafața râului Cogâlnic, care intersectează orașul, și iazuri cu o suprafață totală de 134,4 ha.
La sud de oraș sunt amplasate râpele de la Cimișlia, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.
Patrimoniul fosilifer
Cuiburile fosilifere descoperite de I. Suhov în 1932 conțin oseminte - rămășițe ale unei faune cu hiparioni de tip turolian care a fost studiată și descrisă în numeroase monografii editate la București (Ion Simionescu et al.) și Moscova (L. Gabunia). Aceste cuiburi prezintă interes pentru corelări geologice și reconstituiri paleogeografice.
Cuiburile fosilifere au statut de rezervații științifice protejate și se întind pe un teritoriu de 256 ha, situate în râpele din sud-estul orașului.
Istorie
Localitatea Cimișlia intră în istoria scrisă a Moldovei încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Prima mențiune este din 4 iulie 1620 (a se vedea referințele din lucrările istoricului contemporan Vladimir Nicu) : aici s-au așezat tătarii, care, devenind majoritari, îi dau denumirea de Cimișlia. Ce este sigur, este că aici locuiau moldoveni și tătari împreună, primii țărani și oieri, ceilalți cu precădere crescători de cai. La temelia legendei despre numele așezării stă și o variantă locală a poveștii de dragoste cu Romeo și Julieta, care există și la Criuleni cu perechea Criu și Leana, dar aici cei doi tineri se numesc Cimiș și Lia iar sfârșitul este mai vesel. Demult, tare demult, spune legenda, ei locuiau în două sate megieșe Cogâlnic și Recea. În zorii unei zile, băiatul a ieșit în câmp cu plugul, iar fata cu o desagă de boabe aurii. Flăcăul trăgea brazdă adâncă, iar fata arunca boabele în pământul roditor. Și din ziua aceea încolți dragostea lor. Și așa de gingaș și de curat se iubeau încât, pe unde treceau, izvoarele murmurau, câmpiile înverzeau, florile înfloreau. Și doar părinții s-au pus împotriva dragostei lor. Atunci cei doi îndrăgostiți într-o Luni dimineața au plecat de-acasă, luând cu ei un plug și o desagă cu grâu. Și acolo unde „...dealurile greoaie până-n cer urcară, se lăsau înghesuite în cântări...”, ei au tras brazde noi, au arat și semănat până a înserat. Marți un izvor din inima pământului au desfăcut. Miercuri o roată de lut au călcat. Joi ei casă au înălțat. Vineri tot la ea au lucrat. Sâmbătă s-au cununat și la nuntă au jucat și au avut: „...nuntași brazi și păltinași, preoți munții mari, păsări - lăutari...”. și abia Duminică s-au odihnit în voie. Auzind de traiul lor fericit, tinerii din satele vecine au prins a se așeza pe această vatră binecuvântată, spunându-le părinților și neamurilor, că se duc la Cimiș si Lia : Cimișlia.
De fapt realitatea a fost cu mult mai crudă cu localnicii. Deși în 1827, sub stăpânirea rusească, Cimișlia a devenit centru administrativ, localitatea nu avea dispensar (sau, cum se spunea atunci: spital de zemstvă); mulți din locuitori au murit din cauza ciumei și a fost nevoie de un cimitir special în partea sud-estică a localității. thumb|left|Cimișlia în 1976 Situat în stepa Bugeacului, pe râulețul Cogâlnic, orășelul a avut de suferit adesea și din urma secetei ce se abătea adesea în zonă. Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa Descrierea Moldovei, referindu-se la acest râu, afirma: „Cogâlnic se poate spune că n-are de loc izvoare, ci numai se umple în urma ploilor de toamnă și doar atunci se poate numi râuleț, toată vara stă secat. Și cu părere de rău această descriere corespunde și zilelor noastre”.
În anul 1840 localitatea primește statut de târg. 1844 aici se deschide prima școală (de limba rusă), în 1885 abia apare și dispensarul (un medic și un felcer).
În anul 1918, Basarabia se unește cu patria mamă România, formând România Mare. În perioada interbelică (1918-1940), Cimișlia este reședința plășii Cimișlia, județul Tighina.
Dicționarul statistic al Basarabiei publicat în anul 1923, denotă că localitatea Cimișlia este amplasată în regiune de podiș și câmpie, notând dealurile: Costangalia, Valea lui Isac, Valea Popușoiului, Valea Satului, Izvoarele, Cazacu, Ciubotăreni, Ceacu, Ciepan, Cârdâbă, Mihailovca: văile: Cimișlia, Valea Cohlănicului și iazul Lui Epure. În același au fost înregistrate 1100 clădiri locuite și 45 clădiri abandonate; 2433 bărbați și 2489 femei. În în a doua decadă a secolului XX, Cimișlia este iluminată cu lămpi de petrol. Economia locală era specializată în agricultură, târgul săptămânal fiind organizat în ziua de joi. De asemenea, în localitate funcționa Cooperativă agricolă „Cimișlia” și tovărășie sătească. Industria prelucrătoare era reprezentată de fabrică de cărămidă, 2 mori de aburi, 1 moară de vânt, 1 abator și obor de vite. Sectorul serviciilor era suplinit de 18 cârciumi și 3 restaurante.Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime " Glasul Poporului", 1923, p. 606, 607.
În cadrul administrației locale activa primăria, iar în cea regională: reședință de subprefectură, reședință de volost, secție și post de jandarmi, regiune agricolă, circumscripție de percepere, poștă (15 cai, 5 trăsuri), telegraf, telefon. La începutul guvernării românești activau 1 biserică ortodoxă și 2 sinagogi. Învățământul se realiza într-o Școală primară mixtă (băieți și fete). Sfera medicală includea farmacie și spital de stat, inclusiv: medic veterinar, agent veterinar, agent sanitar, medic de plasă, un medic particular, un dentist, moșie de circumscripție.
În anul 1930 are loc recensământul general al populației care a numărat 6562 de locuitori, inclusiv: 5060 români, 62 germani, 261 ruși, 7 ucraineni, 152 bulgari, 3 poloni, 926 evrei, 3 greci, 1 turc, 3 găgăuzi, 74 țigani și 9 persoane nu și-au declarat naționalitate. În calitate de limbă maternă, limba română a fost indicată de 5100 persoane, limba germană - 62 persoane, limba rusă - 297 persoane, limba bulgară 105 persoane, limba poloneză - 1 persoană, limba idiș - 920 persoane, limba greacă - 1 persoană, limba turcă - 3 persoane, limba țigănească - 64 persoane și 9 persoane nu și-au declarat limba maternă.
Sub stăpânirea Sovietică devine centru raional ceea ce este și în prezent.
În componența primăriei orașului intră și satele (cu denumiri rusești) Dimitrovca, Bogdanovca Veche și Bogdanovca Nouă.
Din august 1993 Cimișlia întreține relații de înrudire cu orașul Hârlău, județul Iași.
Stemă și drapel Stema orașului Cimișlia reprezintă: Pe albastru, o balanță romană de argint ieșind din flancul senestru al scutului, pe talgerul căreia este pus un spic de aur, și însoțită în cantonul scutului de dangaua Ciumeci, de asemenea de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri.
Semn în forma unui inel cu coadă dreaptă sau întoarsă reprezintă tamgala/dangala denumită „ciumeci” – căuș, provenită de la numele un trib de tătari. Această danga a fost preluată în calitate de emblemă grăitoare în stema orașului Cimișlia, fiind mobila cea mai individualizatoare pentru localitatea dată. Importanța ei primordială a fost marcată prin colorarea în aur și plasarea în cantonul scutului – un loc de maximă onoare. Culoarea albastră este culoarea cadrului natural: albastrul azur este culoarea cerului, a infinitului, a visului, a vieții pașnice și libere. În heraldică, albastrul este un simbol al fidelității și perseverenței. Albastrul este, totodată, culoarea identitară a civilizației europene, culoarea Europei unite. Coroana murală de aur cu trei turnuri, care timbrează scutul stemei, arată statutul de oraș-reședință de raion pe care îl deține orașul Cimișlia în ierarhia localităților Republicii Moldova.
Drapelul orașului Cimișlia reprezintă o pânză dreptunghiulară (2:3), albastră, purtând un brâu galben (1/5 h) pe mijloc și dangaua Ciumeci, de asemenea galbenă, în cantonul de la hampă. Drapelul urban a fost elaborat în baza stemei, prin metode specifice vexilologiei, și păstrează toate semnificațiile deja evocate ale stemei orașului.
Demografie Structura etnică Structura etnică a populației conform recensământelor din 2004, 2014 și 2024http://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2014.htm : + Grupetnic 2004 2014 2024 Număr %Număr %Număr % Moldoveni/Români 11.338 77.05 9517 79.32 7582 86.50 Ucraineni 1963 13.28 1397 11.75 671 7.65 Ruși 599 4.05 384 3.20 187 2.13 Romi 22 0.14 32 0.26 6 0.06 Bulgari 573 3.87 447 3.72 217 2.47 Găgăuzi 141 0.95 107 0.89 70 0.79 Evrei 4 0.02 Polonezi 5 0.03 Alții 85 0.57 47 0.39 27 0.27 Nedeclarat 195 1.62 5 0.05 Total 14.780 11.997 8765 Biroul Național de Statistică Structura lingvistică Limba vorbită de obicei la Cimișlia (în anul 2024 - fără populația sub 3 ani)http://pop-stat.mashke.org/moldova-lang-comm2024sl.htm: + Limba 2014 2024 Număr %Număr % Română 9405 78.39 6645 78.13 Rusă 1348 11.23 1181 13.88 Ucraineană 952 7.93 511 6.00 Romani 5 0.04 16 0.18 Găgăuză 9 0.07 16 0.18 Bulgară 131 1.09 57 0.67 Alții 39 0.32 90 1.05 Nedeclarată 108 0.90 4 0.04 Total 11.997 8505 Biroul Național de Statistică
Economie