Repoziționarea medicamentelor (cunoscută și sub numele de re-purposing de medicamente, re-profilare, re-tasking sau schimbare terapeutică) reprezintă re-purposing-ul unui medicament aprobat pentru tratamentul unei boli sau afecțiuni medicale diferite de cea pentru care a fost inițial dezvoltat. Aceasta este una dintre liniile de cercetare științifică care este urmărită pentru a dezvolta tratamente COVID-19 sigure și eficiente. Alte direcții de cercetare includ dezvoltarea unui vaccin COVID-19 și transfuzia de plasmă de convalescență.

Mai multe medicamente antivirale existente, dezvoltate sau utilizate anterior ca tratamente pentru sindromul respirator acut sever (SARS), sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), HIV/SIDA și malarie, au fost cercetate ca potențiale tratamente pentru COVID-19, iar unele dintre acestea au fost introduse în studii clinice.

Într-o declarație acordată revistei Nature Biotechnology în februarie 2020, șeful Unității de ecologie virală a Institutului Național de Sănătate din SUA, Vincent Munster, a declarat: "Dispunerea genomică generală și cinetica generală de replicare și biologia virusurilor MERS, SARS și [SARS-CoV-] sunt foarte asemănătoare, astfel încât testarea medicamentelor care vizează părți relativ generice ale acestor coronavirusuri este un pas logic".

Anticorpii monoclonali

Anticorpii monoclonali care fac obiectul unor investigații în vederea reprofilării includ agenți anti-IL-6 (tocilizumab) și anti-IL-8 (BMS-986253). (Aceasta în paralel cu noile medicamente cu anticorpi monoclonali dezvoltate special pentru COVID-19).

Mavrilimumab este un anticorp monoclonal uman care inhibă receptorul factorului de stimulare a coloniilor de macrofage granulocite umane (GM-CSF-R). Acesta a fost studiat pentru a se vedea dacă poate îmbunătăți prognosticul pacienților cu pneumonie COVID-19 și hiperinflamare sistemică. Un studiu mic a indicat unele efecte benefice ale tratamentului cu mavrilimumab în comparație cu cei care nu au fost tratați.

În ianuarie 2021, Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie a emis orientări conform cărora medicamentele imunomodulatoare tocilizumab și sarilumab sunt benefice atunci când sunt administrate prompt persoanelor cu COVID-19 internate la terapie intensivă, în urma unor cercetări care au constatat o reducere a riscului de deces cu 24%.

Tocilizumab

Tocilizumab este un inhibitor al interleukinei 6 autorizat pentru utilizare în mai multe afecțiuni, inclusiv în poliartrita reumatoidă, arterita cu celule gigante, artrita idiopatică juvenilă sistemică și sindromul de eliberare severă de citokine. Utilizarea sa a fost studiată în cadrul mai multor studii.

Hoffmann-La Roche și OMS au efectuat studii separate în cazuri severe. Roche a anunțat la 29 iulie 2020 că studiul său randomizat dublu-orb cu tocilizumab pentru tratamentul pneumoniei la pacienții cu Covid nu a arătat niciun beneficiu.

Studiul REMAP-CAP din Marea Britanie a constatat că tocilizumab a fost benefic la adulții cu COVID-19 sever, care erau în stare critică și care primeau suport de organe respiratorii sau cardiovasculare într-un cadru de terapie intensivă, atunci când acesta a fost început în termen de 24 de ore de la necesitatea suportului de organe. Utilizarea tocilizumabului și locul acestuia în terapie au fost actualizate de către NICE din Marea Britanie în ianuarie 2021.

Acesta a făcut parte din marele studiu RECOVERY Trial din Marea Britanie. Rezultatele publicate au fost analizate ca fiind cele mai definitive dovezi care abordează controversa cu privire la includerea tocilizumabului în tratamentul pentru pacienții grav bolnavi cu COVID-19. Peste 4 000 de adulți au fost repartizați aleatoriu la tratamentul cu tocilizumab sau la tratamentul obișnuit, de câteva ori mai mulți decât numărul total din studiile randomizate anterioare, iar majoritatea pacienților au primit corticosteroizi sistemici. Mortalitatea în decurs de 28 de zile a fost de 31% la pacienții cărora li s-a alocat tocilizumab și de 35% la cei care au primit îngrijire obișnuită (raportul ratei 0-85; p=0-0028). Externarea din spital în termen de 28 de zile a fost, de asemenea, mai probabilă.

În iunie 2021, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a emis o autorizație de utilizare de urgență (EUA) pentru tocilizumab pentru tratamentul COVID-19 la persoanele spitalizate cu vârsta de doi ani și peste care primesc corticosteroizi sistemici și care necesită oxigen suplimentar, ventilație mecanică non-invazivă sau invazivă sau oxigenare cu membrană extracorporală (ECMO).

Începând cu august 2021, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) evaluează tocilizumab pentru a extinde utilizarea acestuia pentru a include tratamentul adulților spitalizați cu COVID-19 severă care primesc deja tratament cu corticosteroizi și necesită oxigen suplimentar sau ventilație mecanică (respirație asistată de un aparat).

Antivirale

Cercetările se concentrează pe reconversia medicamentelor antivirale aprobate care au fost dezvoltate anterior împotriva altor virusuri, cum ar fi MERS-CoV, SARS-CoV și virusul West Nile. Printre acestea se numără favipiravir, remdesivir, ribavirin, triazavirin și umifenovir.

S-a constatat că combinația de artesunat/pironaridină are un efect inhibitor asupra testelor in vitro efectuate pe celule Hela cu SARS-CoV-2. Artesunatul/pironaridina a prezentat o rată de inhibare a titrului virusului de 99% sau mai mult după 24 de ore, în timp ce citotoxicitatea a fost, de asemenea, redusă. Un preprint publicat în iulie 2020, a raportat că pironaridina și artesunatul prezintă activitate antivirală împotriva SARS-CoV-2 și a virusurilor gripale folosind celule epiteliale pulmonare umane (Calu-3). Acesta se află în faza II de testare clinică în Coreea de Sud și în Africa de Sud.

GS-441524 este nucleozidul din remdesivirul ProTide. S-a demonstrat că vindecă pisicile infectate cu peritonită infecțioasă felină (FIP), o formă felină de coronavirus, cu o rată de vindecare de 96%. Studiile au arătat că, chiar și atunci când se administrează remdesivir, GS-441524 este metabolitul predominant care circulă în ser, datorită hidrolizei rapide a pro-drogurilor remdesivir, urmată de defosforilare.[sursă medicală nesigură? ] Unii cercetători au sugerat utilitatea sa ca tratament pentru COVID-19, observând o sinteză mai ușoară, lipsa metabolismului de primă trecere în ficat, o hidrofilicitate mai mare și formarea de trifosfat în tipuri de celule, indiferent de expresia CES1 și CTSA, enzimele necesare pentru bioactivarea remdesivirului.

Molnupiravirul este un medicament dezvoltat pentru tratarea gripei. Acesta se află în faza a II-a de testare ca tratament pentru COVID-19. În decembrie 2020, oamenii de știință au raportat că medicamentul antiviral molnupiravir, dezvoltat pentru tratamentul gripei, poate suprima complet transmiterea SARS-CoV-2 în 24 de ore la dihorii a căror transmitere COVID-19 seamănă foarte mult cu cea a SARS-CoV-2 în populațiile umane de tineri adulți.

Niclosamida a fost identificată ca fiind un antiviral candidat într-un test de depistare a medicamentelor in vitro realizat în Coreea de Sud.

Inhibitorii de protează, care vizează în mod specific proteaza 3CLpro, sunt cercetați și dezvoltați în laborator, cum ar fi CLpro-1, GC376 și Rupintrivir.

Speciile de coronavirusuri posedă o rezistență intrinsecă la ribavirină.

Favipiravir

Favipiravirul este un medicament antiviral aprobat pentru tratamentul gripei în Japonia. Există dovezi limitate care sugerează că, în comparație cu alte medicamente antivirale, favipiravirul ar putea îmbunătăți rezultatele pentru persoanele cu COVID-19, dar sunt necesare studii mai riguroase înainte de a se putea trage concluzii.

Studiile clinice chinezești din Wuhan și Shenzhen au susținut că favipiravirul a fost "clar eficient". Dintre cei 35 de pacienți din Shenzhen au fost testați negativ într-o perioadă medie de 4 zile, în timp ce durata bolii a fost de 11 zile la cei 45 de pacienți care nu l-au primit. Într-un studiu efectuat în Wuhan pe 240 de pacienți cu pneumonie, jumătate au primit favipiravir și jumătate umifenovir. Cercetătorii au constatat că pacienții și-au revenit mai repede din tuse și febră atunci când au fost tratați cu favipiravir, dar că nu a existat nicio schimbare în ceea ce privește numărul de pacienți din fiecare grup care au evoluat către stadii mai avansate ale bolii, care au necesitat tratament cu ventilator.

La 22 martie 2020, Italia a aprobat medicamentul pentru utilizare experimentală împotriva COVID-19 și a început să efectueze teste în cele trei regiuni cele mai afectate de boală. Agenția farmaceutică italiană a reamintit publicului că dovezile existente în sprijinul medicamentului sunt puține și preliminare.

La 30 mai 2020, Ministerul rus al Sănătății a aprobat o versiune generică a favipiravirului denumită Avifavir, care s-a dovedit foarte eficientă în prima fază a studiilor clinice.

În iunie 2020, India a aprobat utilizarea unei versiuni generice de favipravir denumită FabiFlu, dezvoltată de Glenmark Pharmaceuticals, în tratamentul cazurilor ușoare până la moderate de COVID-19.

La 26 mai 2021, o analiză sistematică a constatat o șansă cu 24% mai mare de ameliorare clinică atunci când se administrează în primele șapte zile de spitalizare, dar nicio reducere semnificativă din punct de vedere statistic a mortalității pentru oricare dintre grupuri, inclusiv pentru pacienții spitalizați și pentru cei cu simptome ușoare sau moderate.

Lopinavir/ritonavir

În martie 2020, principala protează (3CLpro) a virusului SARS-CoV-2 a fost identificată ca o țintă pentru medicamentele post-infecție. Enzima este esențială pentru procesarea poliproteinei legate de replicare. Pentru a găsi enzima, oamenii de știință au folosit genomul publicat de cercetătorii chinezi în ianuarie 2020 pentru a izola proteaza principală. Inhibitorii de protează aprobați pentru tratarea virusurilor imunodeficienței umane (HIV) - lopinavir și ritonavir - au dovezi preliminare de activitate împotriva coronavirusurilor, SARS și MERS. Ca potențială terapie combinată, aceștia sunt utilizați împreună în două ramuri de fază III ale proiectului global Solidaritatea 2020 privind COVID-19. Un studiu preliminar efectuat în China cu lopinavir și ritonavir combinate nu a constatat niciun efect la persoanele spitalizate pentru COVID-19.

Un studiu privind lopinavirul/ritonavirul (Kaletra), o combinație de antivirale lopinavir și ritonavir, a concluzionat că "nu s-a observat niciun beneficiu". Medicamentele au fost concepute pentru a inhiba replicarea HIV prin legarea la protează. O echipă de cercetători de la Universitatea din Colorado încearcă să modifice medicamentele pentru a găsi un compus care să se lege de proteaza SARS-CoV-2. Există critici în cadrul comunității științifice cu privire la direcționarea resurselor către reproiectarea medicamentelor dezvoltate special pentru HIV/SIDA, deoarece este puțin probabil ca aceste medicamente să fie eficiente împotriva unui virus care nu are protează specifică HIV-1 pe care o vizează. OMS a inclus lopinavirul/ritonavirul în studiul internațional Solidarity.

La 29 iunie, cercetătorii șefi ai studiului britanic RECOVERY Trial au raportat că nu a existat niciun beneficiu clinic în urma utilizării lopinavir-ritonavir la 1 596 de persoane spitalizate cu infecție severă cu COVID-19 pe parcursul a 28 de zile de tratament.

Un studiu publicat în octombrie 2020, care a analizat acele medicamente aprobate de FDA care vizează proteina spike (S) a SARS-CoV-2, a propus că actuala formulă de asociere dezechilibrată a lopinavirului ar putea, de fapt, să interfereze cu activitatea de blocare a ritonavirului asupra interacțiunii dintre domeniul de legare a receptorului și enzima umană de conversie a angiotensinei-2 (RBD-hACE2), limitând astfel în mod eficient beneficiul terapeutic în cazurile de COVID-19.

Remdesivir