William „Bill” Frank Buckley Jr. (născut William Francis Buckley;"William Francis" in the editorial obituary "Up From Liberalism" The Wall Street Journal February 28, 2008, p. A16; Martin, Douglas, "William F. Buckley Jr., 82, Dies; Sesquipedalian Spark of Right", obituary, New York Times, February 28, 2008, which reported that his parents preferred "Frank", which would make him a "Jr.", but at his christening, the priest "insisted on a saint's name, so Francis was chosen. When the younger William Buckley was five, he asked to change his middle name to Frank, and his parents agreed. At that point, he became William F. Buckley, Jr." ) a fost un intelectual, autor conservator și comentator american. În 1955, Buckley a înființat National Review, o revistă care a influențat mișcarea conservatoare de la sfârșitul secolului al XX-lea din Statele Unite. Buckley a fost prezentator al emisiunii politice (1966-1999) pe parcursul celor 1.429 de episoade, devenind cunoscut datorită idiolectului său și vocabularului bogat.The Wall Street Journal February 28, 2008, p. A16

Născut în New York, Buckley și-a îndeplinit serviciul militar în Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, a urmat cursurile Universității Yale unde s-a implicat în dezbateri și discuții politice. Când și-a încheiat studiile, a început să lucreze pentru Agenția Centrală de Informații timp de doi ani. Pe lângă articolele publicate în National Review și rubrica sa , Buckley a redactat lucrarea God and Man at Yale (1951) și alte cincizeci de cărți pe diverse subiecte, inclusiv arta scrierii, oratorie, istorie, politică și navigație. Lucrările sale cuprind și o serie de romane de ficțiune care prezintă aventurile agentului CIA .

Acesta s-a autocaracterizat drept conservator și libertarian.C-SPAN Booknotes October 23, 1993Buckley, William F., Jr. Happy Days Were Here Again: Reflections of a Libertarian Journalist, Random House, , 1993. , istoric al mișcării conservatoare americane moderne, a susținut în 2008 că Buckley a fost „probabil cel mai important intelectual din Statele Unite din ultima jumătate de secol. Acesta a fost vocea călăuzitoare a conservatorismului american și prima mare personalitate ecumenică pentru o întreagă generație”. Principala sa contribuție în politică a fost o între conservatorismul tradițional și liberalismul clasic care a influențat ideologia Partidului Republican, și politicieni precum Barry Goldwater și Ronald Reagan.

William F. Buckley Jr. este considerat părintele conservatorismului american modern.

Biografie Buckley s-a născut pe 24 noiembrie 1925 în New York City, fiul lui Aloise Josephine Antonia (născută Steiner) și al lui , un avocat și petrolist născut în Texas. Mama sa - de loc din New Orleans - era de origine elvețiano-germană, germană și irlandeză în timp ce bunicii săi paterni, de loc din Hamilton, Ontario, Canada erau de origine . Al șaselea copil din cei zece ai familiei, în copilărie s-au mutat în Mexic, iar apoi în înainte să înceapă cursurile școlare în Paris unde a urmat clasa întâi. La vârsta de șapte ani, Buckley a început să învețe limba engleză la o școală din Londra, prima și a doua sa limbă fiind spaniola și franceză. Early chapters recount his early education and mastery of languages. A fost școlit la domiciliu până în clasa a VIII-a prin intermediul curriculumului din Baltimore. Înainte de începutul celui de-al Doilea Război Mondial, la vârsta de 12-13 ani, Buckley a urmat școala pregătitoare iezuită din Anglia.

Tatăl lui Buckley, William Frank Buckley Sr. (1881–1958), a fost un petrolist american care și-a câștigat averea în Mexic. Bătrânul Buckley a devenit influent în politica mexicană în timpul dictaturii militare impuse de , dar a fost expulzat când generalul de stânga a devenit președinte în 1920. Tânărul Buckley a avut nouă frați: Aloise Buckley Heath, o scriitoare și activistă conservatoare; Maureen Buckley-O'Reilly (1933-1964) care s-a căsătorit cu Gerald A. O'Reilly, CEO al ; , autoarea cărții Living It Up with National Review: A Memoir pentru care William a scris prefața; ; , autor, debater și fondator al Buckley School of Public Speaking, respectiv , senator american din New York și ulterior judecător al din .Judis, John B. William F. Buckley Jr. (2001), pp. 103, 312–316

În timpul războiului, familia lui Buckley l-a primit pe viitorul istoric britanic - fiul lui Sir Allan Horne - care a fost evacuat în copilărie din cauza conflictului. Acesta și Buckley au rămas prieteni pe viață. Ambii au urmat cursurile din New York și au absolvit în 1943. Buckley a fost membru al Clubului băieților americani pentru susținerea lui Errol Flynn (ABCDEF) când acesta era judecat pentru acte sexuale cu minori în 1943.

Educația muzicală Talentat muzical, Buckley a cântat în tinerețe la clavecin, numindu-l ulterior instrumentul său preferat."Once Again, Buckley Takes on Bach"; The New York Times; October 25, 1992. A recunoscut însă că nu era „suficient de competent încât să-și dezvolte propriul său stil”. Buckley era prieten apropiat cu muzicianul . La un moment dat, acesta s-a oferit să-i vândă propriul clavecin. De asemenea, Buckley a fost un pianist desăvârșit și a fost invitat în emisiunea radio prezentată de . Mare admirator al compozitorului Johann Sebastian Bach, Buckley și-a dorit ca melodiile sale să fie interpretate la înmormântarea sa.

Religia Buckley a crescut într-o familie catolică și a fost membru al Cavalerilor de Malta.Phelan, Matthew (2011-02-28) Seymour Hersh and the men who want him committed , Salon.com Despre credința sa, acesta declara că: „Am crescut, după cum s-a menționat, într-o familie numeroasă de catolici fără un gram de îndoială cu privire la credința noastră religioasă”.Buckley, Nearer, My God. p. 241. În timpul studiilor la Millbrook, acestuia i s-a permis să participe la liturghia catolică, deși școala era protestantă. A conștientizat în tinerețe că există un sentiment în Statele Unite după ce a citit lucrarea lui - - în care catolicii erau acuzați că nu sunt complet loiali țării lor.

După publicarea primei sale cărți - God and Man at Yale - în 1951, catolicismul său a fost criticat. , decanul Universității Harvard la acea vreme, a scris pentru revista The Atlantic că „pare ciudat ca un romano-catolic să vorbească în numele tradiției religioase de la Yale”. - administrator al Yale - a susținut că lucrarea lui Buckley este „deformată de punctul său de vedere romano-catolic” și a declarat că Buckley „ar fi trebuit să urmeze sau o instituție similară”.Buckley, Nearer, My God. p. 30.

În cartea sa din 1997 - intitulată Nearer, My God -, Buckley a condamnat „atacul Curții Supreme împotriva religiei în școlile publice” și a susținut că credința creștină este înlocuită de „un alt dumnezeu... multiculturalismul”. Adult fiind, Buckley participa în mod regulat la liturghia tridentină în Connecticut. Acesta a dezaprobat reformele liturgice adoptate după Conciliul Vatican II. Buckley era interesat de scrierile și revelațiile scriitorului italian .

Serviciul militar și studiile Buckley a urmat cursurile Universității Naționale Autonome din Mexic (UNAM) în 1943. În anul următor, după absolvirea din cadrul armatei Statelor Unite, a fost numit . În cartea sa, intitulată Miles Gone By, Buckley precizează că a fost membru al gărzii de onoare a lui Franklin Roosevelt la moartea sa. Pe parcursul războiului, acesta a activat la , Georgia; , Georgia și Fort Sam Houston, Texas.

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în 1945, Buckley s-a înscris la Universitatea Yale; aici a devenit membru al societății secrete Skull and Bones și a fost un magistral debater. A fost un membru activ al Partidului Conservator din cadrul și a ocupat funcția de președinte al . Buckley a fost și informator al FBI. Chapter 7 is devoted to Buckley. La Yale, a studiat științe politice, istorie și economie, absolvind cu onoruri în 1950. A excelat în , iar sub tutela profesorului și-a cizelat stilul.

Buckley a predat limba spaniolă în calitate de lector la Yale din 1947 până în 1951 înainte să fie recrutat de CIA ca mulți alți absolvenți ai altor universități din Ivy League din acea perioadă. A activat pentru organizație timp de doi ani, inclusiv un an pentru în Mexico City. Cei doi au rămas prieteni pe viață.Tad Szulc, Compulsive Spy: The Strange Career of E. Howard Hunt (New York: Viking, 1974) Într-o rubrică din 1 noiembrie 2005, Buckley a povestit că Hunt a fost singurul angajat al CIA pe care l-a cunoscut în acea perioadă. În Mexic a editat lucrarea The Road to Yenan, o carte a autorului peruan Eudocio Ravines. După ce a părăsit CIA, a lucrat ca redactor pentru revista în 1952, însă a părăsit poziția după ce a observat tendințele antisemite ale articolelor.

Familia În 1950, Buckley s-a căsătorit cu (1926–2007), fiica omului de afaceri . Cei doi s-au cunoscut în timpul studiilor la . Taylor va devenit cunoscută mai târziu pentru strângerile de fonduri dedicate unor organizații caritabile precum , Institutul pentru Chirurgie Plastică Reconstructivă din cadrul Centrului Medical al Universității din New York și . De asemenea, acesta a strâns fonduri pentru veteranii războiului de Vietnam și pacienții diagnosticați cu SIDA. Pe 15 aprilie 2007, Pat Buckley a încetat din viață la vârsta de 80 de ani.CNN February 27, 2008 După moartea sa, soțul său părea „abătut și pierdut”, conform prietenului său .

William și Patricia Buckley au avut împreună un fiu: autorul . Aceștia locuiau la Wallack's Point în Stamford, Connecticut și aveau un apartament duplex în Manhattan cu o intrare privată pe 73 East 73rd Street.

Începând din 1970, cei doi au locuit și lucrat în fiecare an timp de 6-7 săptămâni în pe parcursul următoarelor trei decenii."Why Do Things Work in Switzerland and Not in the U.S.A.?" Firing Line with William F. Buckley, Jr., Ep. 850, February 22, 1990. Guests: Evan G. Galbraith and Jacques Freymond. Full transcript available at the Hoover Institution.

Lucrări miniatura| (stânga) și Buckley în timpul unei campanii de promovare a lucrării McCarthy and His Enemies, 1954. God and Man at Yale Prima carte a lui Buckley - God and Man at Yale - a fost publicată în 1951. Aceasta prezenta o critică a Universității Yale, autorul mărturisind că instituția s-a abătut de la misiunea sa autentică. Criticii au considerat că lucrarea interpretează în mod greșit rolul .Countryman, Vern (1952). Review of "William F. Buckley, God and Man at Yale." The Yale Law Journal, 61.2: 272-83 ("Once upon a time there was a little boy named William Buckley. Although he was a very little boy, he was much too big for his britches."). Buckley a considerat că lucrarea a intrat în atenția publicului datorită introducerii redactate de și a susținut că aceasta „i-a schimbat viața”.Chamberlain, John, A Life With the Printed Word, Chicago: Regnery, 1982, p. 147 Buckley este menționat în romanul Candidatul maciurian (1959) de drept „acel tânăr fascinant care a scris despre oameni și Dumnezeu la Yale”.

McCarthy and His Enemies În 1954, Buckley și cumnatul său au redactat împreună lucrarea McCarthy and His Enemies. La începutul anilor 1950, cei doi contribuiau la revista The American Mercury, editat în acea perioadă de .Judis, William F. Buckley Jr. (2001), p. 103 În lucrare, senatorul Joseph McCarthy era descris drept un patriot care lupta împotriva comunismului. Cartea susține că „mccarthismul... este o mișcare prin care oamenii de bună credință și moralitate rigidă luptă cot la cot”.

National Review