În urma ridicării caracterului de fortificație al Timișoarei în 1892, s-a permis construirea de imobile pe fosta esplanadă. Dezvoltarea orașului s-a făcut pe baza unui plan general de dezvoltare, direcțiile prioritare fiind legarea de cartierul Cetate a fostelor suburbii, în special a cartierelor istorice Fabric, Iosefin și Elisabetin. S-a cerut ca de-a lungul căilor de legătură să se construiască fronturi stradale continui și clădiri monumentale cu două sau trei etaje.
Perioada a coincis cu apariția stilului Art Nouveau. Arhitecții, formați la Viena sau la Budapesta, erau la curent cu tendințele, astfel că au realizat multe opere arhitectonice în stilul Secession, curentul Secesiunea vieneză cu influențe maghiare. Aceștia lucrau atât la Budapesta, ca Lipót Baumhorn, cât și în Timișoara, ca László Székely, Eduard Reiter, Martin Gemeinhardt și Henrik Telkes.
Clădirile erau nu doar monumentale, ci, conform stilului Secession, bogat ornamentate, ornamentele fiind inpirate de floră, faună, mitologie sau personaje antopomorfe. Actual, după o lungă perioadă de neglijare, o parte dintre aceste clădiri au fost reabilitate, recăpătându-și strălucirea de la începuturi.
Contextul istoric Curentul Secession a apărut spre sfârșitul secolului al XIX-lea ca o reacție împotriva artei academice, grupând diferiți artiști care doreau eliberarea de canoanele clasice. Munich Secession: Avant-Garde Artists Association, visual-arts-cork.com, accesat 2021-12-12 După modelul Secesiunii müncheneze din 1892, în 1897 la Viena a apărut Secesiunea vieneză. Influența sa s-a manifestat și asupra universităților din Budapesta. Tinerii din Austro-Ungaria care studiau arhitectura la Viena și Budapesta au avut ocazia să ia contact cu acest curent și după 1900 i-au aplicat ideile în realizările lor. Toți acești studenți la arhitectură care ulterior au profesat în Timișoara proveneau din pătura de mijloc a societății, care și-a permis finanțarea studiilor lor.Székely, Enciclopedia…, p. 57
Între 1890–1914 a avut loc o dezvoltare economică intensă a Banatului. În special Timișoara a beneficiat de un context istoric extrem de favorabil. Prin decizia împăratului Franz Joseph, la 23 aprilie 1892 s-a ridicat caracterul de fortificație al Timișoarei, ceea ce a permis autorizarea construcțiilor pe fosta esplanadă (care fusese Zona Non Aedificandi) și demolarea zidurilor fortificațiilor.Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 71Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei, Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, Timișoara: 2013, pp. 421–430 Demolarea fortificațiilor, începută în 1902, a eliberat alți 138 460 m2, care au fost preluați în proprietate de administrația orașului de la administrația militară printr-un contract din 15 iunie 1905. Din demolare au fost recuperate c. 26 de milioane de cărămizi, care au servit ca materiale de construcții pentru clădirile ridicate ulterior. Spațiile eliberate și materialele de construcții recuperate au creat condițiile necesare dezvoltării urbanistice a orașului.József Geml, Alt-Temesvar im letzten Halbjahrhundert 1870–1920, Timișoara: 1927, p. 8 (reeditat ca Vechea Timișoară în ultima jumătate de secol (1870–1920), Timișoara, Ed. Cosmopolitan Art, 2016, )
Între 1893–1895 s-a elaborat „Planul General de Dezvoltare a Orașului”, plan actualizat repetat până în 1911. Prioritatea planului era legarea cartierului din cetate de cartierele considerate suburbii, în special cartierele Fabric și Iosefin, pe traseele actualei Piețe a Victoriei și a bulevardelor Hunyadi út (actual bd. 16 Decembrie 1989) și Andrássy út (actual bd. 3 August 1919). Pentru clădirile ridicate acolo a fost impus un regim de construcții care cerea front stradal continuu și închis, parter plus două sau trei etaje și caracter monumental.Gheorghe Bleyer, Timișoara. Monografie urbanistică și arhitecturală, manuscris, Timișoara: Muzeul Banatului, nr. inv. 8230, p. 91Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 73 În afară de acestea, s-a preconizat dezvoltarea bulevardelor Nagykörút (actual bd. Constantin Diaconovici Loga) și Püspök út (actual bd. Mihai Viteazul).
În 1902 șeful biroului tehnic al primăriei Timișoarei, inginerul Emil Szilárd, a propus înființarea în schema primăriei a poziției de arhitect al orașului, propunere susținută de primarul Karoly Telbisz. Pe post a fost angajat László Székely.Szekernyés, Székely…, p. 36
Caracteristici ale stilului Clădirile au fost construite în diverse stiluri, majoritatea fiind în stil Art Nouveau, cu diferitele sale curente: Jugendstil, secesiunea vieneză. Acestea se caracterizează prin clădiri cu acoperișuri înalte și volume impozante. Colțurile sunt prevăzute cu turnuri și edicule. Fațadele sunt bogat ornamentate. Modelul maghiar combina acestea cu elemente ale arhitecturii populare maghiare: compoziția asimetrică a clădirii, policromia și efectul spațial romantic.
Arhitecți O seamă de arhitecți care au proiectat clădiri în stilul Secession în Timișoara au fost Lipót Baumhorn, Martin Gemeinhardt, Eduard Reiter, László Székely și Henrik Telkes. Episodic, au mai proiectat în stil Secession Ignác Alpár (Palatul Poștelor), Károly Bonn (Palatul Alexandru Pisică), Gábor Fodor (Palatul Jakab Fischer), Jenő Klein (Palatul Ágoston Gálgon), Josef Kremer sen. (Palatul Mirbach), Márcell Komor și Dezső Jakab (Palatul Miksa Steiner), Oskar Reinhart (Casa Mühle), Emil Tőry (Palatul Cazinoului Ținutului de Sud) ș.a.
Lipót Baumhorn Cu studii la Politehnica din Viena și specializări în diferite orașe din Europa, între clădirile din Timișoara proiectate de Lipót Baumhorn în stil Secession se pot enumera Palatul Comunității Evreiești, Colegiul Național Pedagogic „Carmen Silva”, Palatul Apelor, Palatul István Nemes.Székely, Enciclopedia…, p. 151Getta Neumann, Pe urmele…, p. 220
Eduard (Ede) Reiter Eduard Reiter a fost arhitectul oficial al Episcopiei Romano-Catolice din Timișoara, pentru care a proiectat o serie de clădiri,Székely, Enciclopedia…, p. 150 dar în stil Secession este doar Casa Capitlului de Cenad. Alte clădiri proiectate de el în acest stil sunt, Corpul administrativ al fostei Fabrici de pălăriiAlexandra Palconi-Sitov, Mihai-Claudiu Moldovan, Corpul administrativ al fostei Fabrici de pălării, heritageoftimisoara.ro, accesat 2021-12-27 (poziția 24), Palatul Franz Anheuer, Palatul Miksa Steiner din Fabric.
Martin (Márton) Gemeinhardt Dintre clădirile proiectate de Martin Gemeinhardt se pot enumera Palatul Franz Marschall, Casele Hartlauer și Nicolin din Piața Plevnei, Palatul Jakab Csendes, Palatul Casei de Economii Timișorene, Palatele Gemeinhardt și Károly Weisz de pe bd. Gen. Dragalina, palatul Albert Schott, Palatul Adolf Hanecker, imobile de raport pe spl. Tudor Vladimirescu 22–24. Stilul său de decorare Secession a fost mai pur ca al celorlalți colegi de generație.Székely, Enciclopedia…, p. 58
László Székely În calitate de arhitect șef al Timișoarei între anii 1903–1918, László Székely a proiectat circa 60 de clădiri. Deși a abordat mai multe stiluri, peste jumătate din clădirile proiectate de el sunt în stil Secession. Câteva dintre cele mai mari proiecte ale sale sunt Complexul Liceului Piarist, Abatorul Comunal (poziția 67), Palatul Dauerbach, Palatul Băncii Generale Maghiare de Credit, Palatul Neptun și Palatul Ștefania.Székely, Enciclopedia…, pp. 58–59, 210–212
Henrik Telkes Henrik Telkes și-a făcut studiile de arhitectură la Budapesta. După ce a lucrat cinci ani (1905–1910) în primăria Timișoarei și-a deschis un birou propriu, Getta Neumann, Pe urmele…, p. Getta Neumann, Pe urmele…, p. 225 unde a proiectat o serie de case de raport (cu apartamente de închiriat), cum ar fi în 1910 Palatul Nägele, în 1911 Casele Csermák, palatele Miksa Brück, Katalin Panits, Ágoston Gálgon și Miksa Róna, în 1912 Palatul Löffler,Székely, Enciclopedia…, p. 59 iar în 1913 Palatul Baron Béla Gudenus de Gad.Mihai-Claudiu Moldovan, Alexandra Palconi-Sitov, Palatul baronului Béla Gudenus de Gad, heritageoftimisoara.ro, accesat 2021-12-27
Clădiri Marea majoritate a clădirilor realizate în stil Secession sunt protejate prin includerea lor în lista monumentelor istorice, individual sau în grup, prin situri sau ansambluri urbane. În fiecare cartier istoric al Timișoarei există câte un sit urban: o parte din cartierul Cetate face parte din Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”, una din cartierul Fabric face parte din Situl urban „Fabric” (I) și o parte din cartierul Iosefin face parte din Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”. De asemenea, clădiri Secession se găsesc în Ansamblul urban interbelic „Corso”, Ansamblul urban „Fabric” (II), Ansamblul urban „Str. Badea Cârțan”, Ansamblul urban „Bd. Mihai Viteazul”, Ansamblul urban „Splaiul Nicolae Titulescu” precum și în ansamblurile urbane I, III, IV, V, VI și IX. Există numeroase alte case, și chiar și unele palate în stil Secession necuprinse în lista monumentelor istorice, ca urmare protecția lor este redusă sau inexistentă.Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.roFiscala Monumente CEIF 2 (Transcript) , vdocuments.site, accesat 2020-05-17
Palate, clădiri mari și grupări tematice În terminologia din epocă erau denumite „palate” clădirile cu două sau trei etaje.
Palatul Alexandru Pisică Deși a fost construit abia în 1912, Palatul Alexandru Pisică (Piszika Sándor, poziția 4) aparține stilului Secession floral (de la început) al lui Ödön Lechner. Proiectul este atribuit lui Károly Bonn. Este situat pe str. Johann Nepomuk Preyer nr. 2, la intersecția cu bd. Iuliu Maniu. Face parte din monumentul istoric Ansamblul urban V.Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 253–254Mihai-Claudiu Moldovan, Alexandra Palconi, Palatul Alexandu Pisică, heritageoftimisoara.ro, accesat 2021-12-13
Palatul are atice ondulate și este foarte ornamentat cu motive florale. Un ornament caracteristic stilului Secession maghiar sunt plăcile de ceramică roșie glazurată. Deasupra colțului său rotunjit se înalță un turn acoperit cu tablă, bogat ornamentat și el.
Aticele ondulate se întâlnesc și la Palatul Ludwig Besch și Karl Piffl construit în 1912 pe bd. 16 Decembrie 1989, nr. 11 (poziția 20) care face parte din monumentul istoric Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”.Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 266–267Mihai-Claudiu Moldovan, Palatul Lajos (Ludwig) Besch și Károly (Karl) Piffl, heritageoftimisoara.ro, accesat 2021-12-14
Palatul Marshall
thumb|Palatul Marshall în 2024 Alt palat în stilul Secession floral este Palatul Franz Marschall (poziția 25). Aflat la intrarea de pe podul Maria în cartierele Elisabetin (la stânga venind de pe pod) și Iosefin (la dreapta venind de pe pod) constituie, împreună cu Palatul Apelor o „poartă de intrare” în aceste cartiere. Situat pe bd. Tudor Vladimirescu la nr.12, a fost proiectat de Martin Gemeinhardt și construit în 1904.Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 260–261Palatul Marschall , timisoara-info.ro, accesat 2021-12-15Mihai-Claudiu Moldovan, Alexandra Palconi-Sitov, Palatul Franz (Ferencz) Marshall, heritageoftimisoara.ro, accesat 2021-12-05Alexandra Mădălina Nica, Palatul Franz Marschall , Buletinul Științific al Universității Politehnica Timișoara, accesat 2021-12-15Liana Păun, Timișoara uitată: Casele vechi din Elisabetin, între ruine și bijuterii, pressalert.ro, 11 mai 2014, accesat 2021-12-16Palatul Marshall, merg.in, accesat 2021-12-16 Face parte din monumentul istoric Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”.
Stilul palatului este Art Nouveau eclectic, decorația, foarte bogată, fiind formată din pomul vieții, flori și fructe, fluturi, pești și berbeci.
Palatul Apelor