Cortinarius fasciatus (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius,Index FungorumMycobank este o ciupercă necomestibilă doar rar întâlnită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Un nume popular nu este cunoscut. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la deal la munte în grupuri pe sol acru, în păduri de conifere și mlaștini oligotrofe sub molizi, cu predilecție între mușchi. Timpul apariției este din (iulie) august până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 266-267, ISBN 88-85013-46-5P. A. Saccardo: „Sylloge fungorum omnium husque cognitorum”, vol. 5, Editura „Sumptibus auctoris typis Seminarii”, (apoi R. Friedländer und Sohn, Berlin), Padova 1887, p. 282-283

Taxonomie thumb|left|100px|G. Scopoli Numele binomial Agaricus fasciatus a fost determinat de naturalistul italian Giovanni Antonio Scopoli în volumul 2 al operei sale Flora carniolica din 1772.Giovanni Antonio Scopoli: „Flora carniolica”, vol. 2, Editura J.J. Palmium, Erlangen 1772, p. 456, nr. 1567

Apoi, în 1838, renumitul micolog suedez Elias Magnus Fries a transferat specia la genul Cortinarius sub păstrarea epitetului, de verificat în cartea sa Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum,Elias Fries: „Epicrisis systematis mycologici, seu synopsis hymenomycetum”, Editura Typographia Academica, Uppsala (1836-1838), p. 315 fiind numele curent valabil (2022).

Sinonime obligatorii sunt Hydrocybe fasciata a botanistului german Friedrich Otto Wünsche din 1877,Dr. Otto Wünsche: „Die Pilze. Eine Anleitung zu ihrer Kenntnis”,Editura B. G. Teubner, Leipzig 1877, p. 119 bazând pe descrierea lui Scopoli precum Gomphos fasciatus a compatriotului său Otto Kuntze din 1891,Otto Kuntze: „Revisio generum plantarum:vascularium omnium atque cellularium multarum secundum leges nomenclaturae internationales cum enumeratione plantarum exoticarum in itinere mundi collectarum”', vol. 2, Editura Arthur Felix, Leipzig 1891, p. 853, bazând pe modificarea lui Fries.

Alte redenumiri nu sunt cunoscute.

Epitetul specific este derivat din cuvântul latin (=a înfășura, a se foi în jur).Erich Pertsch: „Langenscheidts Großes Schulwörterbuch”, ed. a 13-ea, Editura Langenscheidt, Berlin, München, Viena, Zürich, New York 1999, p. 460

Descriere thumb|left|180px|Bres.: Cortinarius fasciatus Pălăria: higrofană are un diametru de 2-6 cm, fiind la început conică, convexă și în vârstă cu marginea striată răsucită în sus. De la începutul maturizării este mereu cocoșată ascuțit. Cuticula este netedă, pe vreme uscată lucioasă și la umezeală lipicioasă până unsuroasă. Coloritul diferă între arămiu, brun-ruginiu și brun-roșcat, în centru mai închis, ocazional la bătrânețe aproape negricios. Lamelele: sunt subțiri și forte îndepărtate între ele, ușor bombate precum intercalate cu lameluțe de lungime diferită, fiind atașate la picior cu un dinte și acolo rotunjite. Culoarea inițial galben-ruginie până brun-portocalie schimbă cu maturitatea spre brun de scorțișoară, muchiile fiind colorate mai deschis. În stadiul tânăr al ciupercii sunt acoperite cu fragmente alb-gălbuie ale vălului parțial foarte subțiri. Piciorul: cu suprafața netedă, uneori presărată de resturi ale vălului, are o lungime de 5-8 cm și o lățime de 0,4-0,8 cm, este destul de lung, subțire, aproape cilindric, tare fibros și gol pe dinăuntru, fiind bulbos și alb pâslos spre bază cu un miceliu rozaliu. Suprafața pentru mult timp albicioasă devine în sfârșit brun-deschis până brun-roșiatic, decolorarea începând de la vârf. Nu poartă un inel. Carnea: este subțire și fibroasă mai presus de toate în picior, albicios-gălbuie în tinerețe, apoi de colorit brun-gălbui până carneu, fiind fără miros și gust particular. Caracteristici microscopice: are spori ocru-ruginii, elipsoidali cu un apicol, fin punctat-verucoși pe exterior și granulați pe dinăuntru, măsurând 6-9 x 4-5 microni. Pulberea lor este ruginie. Basidiile clavate cu preponderent 4 sterigme fiecare măsoară 20-22 (25) x 6-7 microni. Cistidele (elemente sterile situate în stratul himenal sau printre celulele din pielița pălăriei și a piciorului, probabil cu rol de excreție) de aceiași dimensiune au forma de măciucă cu vârfuri rotunjite. Pileocistidele (elemente sterile de pe suprafața pălăriei) are hife velare cu o dimensiune de 5,5-6,9 µm. Cleme nu sunt prezente.Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XIV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1930, p. + tab. 670Pilzsuche Reacții chimice: Nu sunt cunoscute.Helmut Gams (ed.): Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 3-a, vol. II/b 2 „Röhrlinge und Blätterpilze”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1967, p. 338

Confuzii Specia poate fi confundată în primul rând cu gemenul ei Cortinarius fulvescens (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 242-243, ISBN 88-85013-25-2 dar, de asemenea, de exemplu cu Cortinarius brunneus (otrăvitor),Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 258-259, ISBN 88-85013-46-5 Cortinarius cinnamomeus (otrăvitor) Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 220-221, ISBN 3-405-11774-7 Cortinarius croceus (otrăvitor),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 192-193, ISBN 88-85013-37-6 Cortinarius depressus sin. Cortinarius adalberti (necomestibil ),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 180-181, ISBN 3-405-12124-8+ imagini Cortinarius flexipes (otrăvitor),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 240-241 - 2, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius gentilis (otrăvitor),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 194-195, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius hinnuleus (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 204-205, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius malicorius (otrăvitor),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 234-235, ISBN 3-405-12116-7 Cortinarius obtusus (necomestibil),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 198-199 - 1, ISBN 3-405-12124-8 Cortinarius orellanus (mortal),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 227, ISBN 3-405-11774-7 Cortinarius rigens (necomestibil),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 220-221, ISBN 88-85013-25-2 Cortinarius rigidus sin. Cortinarius umbrinolens (necomestibil, miros pământos, mucegăios, gust blând, crește sub mesteceni),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 262-263, ISBN 88-85013-46-5+ imagini, Cortinarius rubellus (mortal),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 200-201, ISBN 3-405-12081-0 Cortinarius semisanguineus (otrăvitor).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 192-193, ISBN 3-405-12081-0 sau Cortinarius uraceus (necomestibil).Cortinarius uraceus (necomestibil).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 210-211 - 2, ISBN 88-85013-37-6

Specii asemănătoare în imagini

Valorificare Cortinarius fasciatus nu este toxic, dar din cauza calității inferioare a cărnii necomestibil. În plus, specia poate fi confundată ușor cu unele otrăvitoare, și, din cauza rarității, ar trebui fi cruțată și lăsată la loc.

Note

Bibliografie Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total) German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Verbreitungsatlas der Großpilze Deutschlands (West)“, Editura Ulmer, Stuttgart 1991, ISBN 3-8001-3536-1 Edmund Michael: „Führer für Pilzfreunde“, Editura Salzwasser Verlag GmbH, Paderborn 2010, ISBN: 978-3-86195-499-6 Meinhard Michael Moser în Helmut Gams: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas” ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983 Roger Phillips: „Mushrooms: A comprehensive guide to mushroom identification”, Editura Macmillan, Londra sia Oxford 2013, ISBN: 978-0-330-44237-4 Albert Pilát: „Mushrooms and Other Fungi”, Editura P. Nevill, Londra 1961 Carleton Rea: „British Basidiomycetae: A handbook to the larger British fungi”, Editura Cambridge University Press, Cambridge 1922, p. 182 Unione micologica italiana: „Micologia italiana”, vol. 29-30, Editura Edagricole, Bologna 2000

Legături externe

Cortinarius fasciatus, mai multe imagini 1 Cortinarius fasciatus, mai multe imagini 2 + spori Cortinarius fasciatus, mai multe imagini 3 + spori

Categorie:Cortinarius Categorie:Micoriză Categorie:Ciuperci necomestibile Categorie:1772 în știință