Testul Babeș Papanicolaou (abreviat ca test Papanicolau, cunoscut și ca frotiu cervical (BE), screening cervical (BE), sau testul frotiu (BE)) este o metodă de screening cervical utilizată pentru a detecta procese potențial precanceroase și canceroase la nivelul colului uterin (deschiderea uterului sau a uterului) sau colon (atât la bărbați, cât și la femei). Constatările anormale sunt adesea urmate de proceduri de diagnostic mai sensibile și, dacă se justifică, de intervenții care au ca scop prevenirea progresiei către cancer de col uterin. Testul a fost inventat independent în anii 1920 de Georgios Papanikolaou și Aurel Babeș și a fost numit după Papanikolaou. O versiune simplificată a testului a fost introdusă de în 1957.
Un test Babeș Papanicolau se efectuează prin deschiderea vaginului cu un speculum și colectarea celulelor la deschiderea exterioară a colului uterin în zona de transformare (unde celulele cervicale scuamoase exterioare se întâlnesc cu celulele endocervicale glandulare interioare), folosind o spatulă Ayre sau o citopersă. Metodă similară este utilizată pentru colectarea celulelor în anus atât la femei, cât și la bărbați. Celulele colectate sunt examinate la microscop pentru a căuta anomalii. Testul urmărește să detecteze modificări potențial precanceroase (numite neoplazie intraepitelială cervicală (CIN) sau displazie cervicală; sistemul de leziuni intraepiteliale scuamoase (SIL) este, de asemenea, utilizat pentru a descrie anomalii) cauzate de papilomavirusul uman (HPV), un virus ADN cu transmitere sexuală. Testul rămâne o metodă eficientă, utilizată pe scară largă pentru depistarea precoce a precancerului și a cancerului de col uterin. Deși testul poate detecta și infecții și anomalii la nivelul endocervixului și endometrului, nu este conceput pentru a face acest lucru.
În Statele Unite, testul Babeș Papanicolau este recomandat începând cu vârsta de 21 de ani până la vârsta de 65 de ani. Frecvența sugerată variază, fiind între trei până la cinci ani. American Cancer Society. (2010). Detailed Guide: Cervical Cancer. Can cervical cancer be prevented? Retrieved August 8, 2011.
Dacă rezultatele sunt anormale, în funcție de natura anomaliei, testul poate fi repetat în următoarele șase până la douăsprezece luni. Dacă anomalia necesită o examinare mai atentă, pacientul poate fi îndrumat pentru o inspecție detaliată a colului uterin prin colposcopie, care mărește vederea colului uterin, a vaginului și a suprafețelor vulvulare. Persoana poate fi, de asemenea, îndrumată pentru testarea ADN HPV, care poate servi ca adjuvant la testarea Papanicolau. Biomarkerii suplimentari care pot fi aplicați ca teste auxiliare cu testul Papanicolau evoluează.
Utilizări medicale Rezumatul motivelor testării caracteristica pacientului indicație rațiune sub 21 de ani, indiferent de antecedentele sexuale nici un test mai multe daune decât beneficii 20-25 de ani până la 50-60 de ani testați la fiecare 3-5 ani dacă rezultatele sunt normale recomandare generală peste 65 de ani; istoricul testelor normale fara alte teste recomandarea USPSTF, ACOG, ACS și ASCP ; a avut histerectomie totală pentru boală non-canceroasă – colul uterin îndepărtat fara alte teste daunele screening-ului după histerectomie depășesc beneficiile a avut histerectomie parțială – colul uterin rămâne continua testarea ca de obicei a primit vaccin HPV continua testarea ca de obicei vaccinul nu acoperă toate tipurile de HPV care cauzează cancer istoric de cancer endometrial, cu antecedente de histerectomie întrerupeți testele de rutină , which cites testul nu mai este eficient și probabil să dea fals pozitiv Recomandările variază de la țară la țară. În general, screening-ul începe pe la vârsta de 20 sau 25 de ani și continuă până la aproximativ 50 sau 60 de ani. Screening-ul este de obicei recomandat la fiecare trei până la cinci ani, atâta timp cât rezultatele sunt normale.
Congresul American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG) și alte instituții de profil recomandă începerea screening-ului la vârsta de 21 de ani. Multe alte țări recomandă vârsta de 25 de ani sau mai mare pentru a începe screening-ul. De exemplu, unele părți ale Marii Britanii încep screening-ul la vârsta de 25 de ani. Recomandarea generală a ACOG este ca persoanele cu organe de reproducere feminine cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani să aibă o examinare anuală, dar să nu facă teste Papanicolau anuale ci la intervale de trei până la cinci ani., which cites
HPV este transmis prin contact piele la piele; actul sexul nu este obligatoriu pentru transmitere dar este o modalitate obișnuită de răspândire. În medie este nevoie de o perioadă între un an și partu ani pentru ca sistemul imunitar al unei persoane să controleze infecția inițială. Screening-ul în această perioadă poate arăta această reacție imună și de reparare, ca anomalii ușoare, care de obicei nu sunt asociate cu cancerul de col uterin. Aceste reultate ar putea cauza pacientului stres și ar putea duce la teste suplimentare și un posibil tratament. De obicei, cancerul de col uterin necesită timp pentru a se dezvolta, așa că amânarea începerii screening-ului cu câțiva ani prezintă un risc redus de a nu identifica o leziune potențial precanceroasă. De exemplu, screeningul persoanelor sub 25 de ani nu scade ratele de cancer pentru persoanele sub 30 de ani.
Recomandările privind frecvența screening-ului variază – de obicei la fiecare trei până la cinci ani pentru cei care nu au avut anterior rezultate anormale. Unele recomandări mai vechi sugerau screening-ul la fel de frecvent la fiecare unu până la doi ani, cu toate acestea, există puține dovezi care să susțină un astfel de screening frecvent; screening-ul anual are puține beneficii, dar duce la costuri mult mai mari și la multe proceduri și tratamente inutile. Încă dinainte de 1980 s-a observat că majoritatea oamenilor pot fi examinați mai rar. În unele ghiduri, frecvența depinde de vârstă; de exemplu, în Marea Britanie, screening-ul este recomandat la fiecare trei ani pentru femeile sub 50 de ani și la fiecare cinci ani pentru cele peste.
Screening-ul ar trebui să se oprească la aproximativ 65 de ani, cu excepția cazului în care există un istoric de rezultat anormal al testului sau o boală. Probabil că nu există niciun beneficiu în screeningul persoanelor în vârstă de 60 de ani sau peste, ale căror teste anterioare au fost negative. Dacă ultimele trei rezultate Papanicolau ale unei femei au fost normale, ea poate întrerupe testarea la vârsta de 65 de ani, conform USPSTF, ACOG, ACS și ASCP. NHS din Anglia propune vârsta de 64 de ani. Nu este nevoie să continuați screening-ul după o histerectomie completă pentru o boală benignă.
Testul Babeș Papanicolau este recomandat și pentru cei care au fost vaccinați împotriva HPV, deoarece vaccinurile nu acoperă toate tipurile de HPV care pot provoca cancerul de col uterin. De asemenea, vaccinul nu protejează împotriva expunerii la HPV înainte de vaccinare.
Cei cu antecedente de cancer endometrial ar trebui să întrerupă testele Babeș Papanicolau de rutină după histerectomie., which cites Este puțin probabil ca testele suplimentare să detecteze reapariția cancerului, dar aduc riscul de a da rezultate fals pozitive, ceea ce ar duce la teste suplimentare inutile.
Testarea Babeș Papanicolau poate fi necesară mai frecvent dacă este făcută după rezultate anormale la testul Papanicolau, după tratamentul fpcut ca urmare a rezultatelor anormale Papanicolau, după biopsie sau după tratamentul cancerului (de col uterin, de colon etc.).
Eficacitatea Testul Babeș - Papanicolau, atunci când este combinat cu un program regulat de screening și urmărire adecvată, poate reduce decesele cauzate de cancer de col uterin cu până la 80%.
Eșecul prevenirii cancerului prin testul Papanicolau poate apărea din mai multe motive, inclusiv nerealizarea unui screening regulat, lipsa unei urmăriri adecvate a rezultatelor anormale și erori de prelevare sau interpretare a rezultatelor. În SUA, peste jumătate din toate cancerele invazive apar la femei care nu au fpcut niciodată un test Babeș Papanicolau; un alt procent de 10 până la 20% din cazuri de cancer apare la cei care nu au avut un test Papanicolau în ultimii cinci ani. Aproximativ un sfert din cancerele de col uterin din SUA au fost la persoane care au avut un rezultat anormal la textul Babeș Papanicolau, dar nu au primit o îngrijire adecvată (pacientul nu s-a întors pentru îngrijire sau clinicianul nu a efectuat testele sau tratamentele recomandate).
Adenocarcinomul colului uterin nu s-a dovedit a fi prevenit prin testele Papanicolau. În Marea Britanie, care are un program de screening Papanicolau, adenocarcinomul reprezintă aproximativ 15% din toate cancerele de col uterin.
Rezultate La screening-ul unei populații generale sau cu risc scăzut, majoritatea rezultatelor Testului Babeș Papanicolau sunt normale.
Anual, în Statele Unite, la testele Babeș - Papanicolau aproximativ 2 - 3 milioane de rezultate sunt anormale. Cele mai multe rezultate anormale sunt ușor anormale( ASC-US - de obicei 2-5% din rezultate, sau leziuni intraepiteliale scuamoase de grad scăzut - aproximativ 2% din rezultate), indicând infecția cu HPV. Deși majoritatea displaziilor de col uterin de grad scăzut regresează spontan fără a duce vreodată la cancer de col uterin, displazia poate servi ca un indiciu că este nevoie de vigilență sporită.
Într-un scenariu tipic, aproximativ 0,5% din rezultatele Papanicolau sunt SIL de grad înalt ( HSIL ) și mai puțin de 0,5% dintre rezultate indică cancer; 0,2 până la 0,8% din rezultate indică celule glandulare atipice cu semnificație nedeterminată (AGC-NOS).
Pe măsură ce preparatele pe bază de lichid (LBP) devin un mediu comun pentru testare, ratele rezultatelor atipice au crescut. Rata mediană pentru toate preparatele cu leziuni intraepiteliale scuamoase de grad scăzut folosind LBP a fost de 2,9%, comparativ cu o rată mediană din 2003 de 2,1%. Ratele pentru leziunile scuamoase intraepiteliale de grad înalt (mediană, 0,5%) și pentru celulele scuamoase atipice s-au schimbat puțin.
Rezultatele anormale sunt raportate conform sistemului Bethesda. Ele includ:
Anomalii ale celulelor scuamoase (SIL) Celule scuamoase atipice de semnificație nedeterminată (ASC-US) Celule scuamoase atipice– nu poate exclude HSIL (ASC-H) Leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut (LGSIL sau LSIL) Leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt (HGSIL sau HSIL) Carcinom cu celule scuamoase Anomalii ale celulelor epiteliale glandulare Celule glandulare atipice nespecificate altfel (AGC sau AGC-NOS)
De asemenea, pot fi detectate anomalii endocervicale și endometriale, precum și o serie de procese infecțioase, inclusiv candidoza, virusul herpes simplex și trichomoniaza. Cu toate acestea, nu este foarte sensibil la detectarea acestor infecții, așa că absența detectării pe un Papanicolau nu înseamnă absența infecției.
Sarcina Testele Babeș Papanicolau pot fi efectuate de obicei în timpul sarcinii până la cel puțin 24 de săptămâni de sarcină.PapScreen Victoria > Pregnant women from Cancer Council Victoria 2014 Testele Papanicolau în timpul sarcinii nu au fost asociate cu risc crescut de avort spontan. O componentă inflamatorie este frecvent observată în rezultatele la femeile gravide și asta nu pare a fi un risc pentru o naștere prematură.
După naștere, se recomandă ca un test Papanicolau să se facă după cel puțin 12 săptămâni deoarece inflamația colului uterin cauzată de naștere interferează cu interpretarea testului.
Procedură miniatura| Colul uterin în raport cu partea superioară a vaginului și porțiunea posterioară a uterului.