Josep Tapiró i Baró () a fost un pictor spaniol, cunoscut mai ales pentru portretele sale în acuarelă din Maroc.

Biografie Părinții lui dețineau un magazin de obiecte metalice. Ca și în cazul multor viitori artiști, el a manifestat o afinitate timpurie pentru desen. Primele sale studii formale au fost realizate în 1849 sub îndrumarea lui , un comerciant local de vinuri și pictor amator.Brief biography @ the Museo del Prado. În 1853, el și colegul său, Marià Fortuny, au avut ocazia să expună la o expoziție organizată de Casino de Reus.

Mai târziu în acel an, el și Fortuny s-au înscris la , unde a studiat cu , un pictor asociat, printre alții, cu mișcarea nazarineană germană.Brief biography @ the Museo del Prado. În acest moment, el a realizat în mare parte scene istorice și religioase. stanga|miniatura|253x253px| Copii sub pridvor, din timpul petrecut la Roma. În 1857, lui, Fortuny și altora doi li s-a oferit ocazia să concureze pentru o bursă pentru a studia la Roma. Fortuny a fost ales și Tapiró s-a mutat la Madrid, unde s-a înscris la „Escuela Superior de Pintura y Grabado”, o filială a Real Academia de Bellas Artes de San Fernando. Instructorul său acolo a fost Federico de Madrazo.Biographical notes @ Biografías y Vidas. S-a întors la Barcelona în 1860 și a ajutat la decorarea fațadei

În 1862, s-a alăturat prietenului său, Fortuny, la Roma și a fost prezentat în cercul său de cunoștințe artistice care se întâlnea la . De asemenea, au vizitat Napoli și Florența împreună. Pe când era acolo, a urmat cursuri de seară pentru a învăța cum să picteze acuarele, iar lucrările sale au început să se concentreze mai mult pe teme de gen. Aceste lucrări au devenit foarte populare și i-au stabilit reputația.

În 1871, el, Fortuny și Bernardo Ferrándiz au efectuat o călătorie la Tanger.Brief biography @ the Museo del Prado. Acest lucru s-a dovedit a fi decisiv pentru cariera lui. În 1873, a susținut prima sa expoziție de picturi orientaliste la „Cercul Internațional de Artă din Roma”. Moartea subită a lui Fortuny în 1874 l-a afectat profund pe Tapiró și i-a determinat decizia de a părăsi Roma. miniatura|224x224px| Fotografie publicată în El Porvenir, cu necrologul său.

Viața în Tanger În loc să rămână în Spania, amintirile sale din Tanger l-au determinat să se alăture unei misiuni diplomatice în drum spre întâlnirea cu sultanul Hassan I în 1876. Odată ajuns acolo, s-a mutat într-o casă nou construită lângă cartierul Medinei și mai târziu a achiziționat un teatru vechi pentru a-i servi drept studio.Brief biography @ the Museo del Prado. Deși a călătorit frecvent la expoziții (chiar și până la Sankt Petersburg și New York) și și-a petrecut verile alături familia la Reus, va locui în Tanger pentru tot restul vieții.

În 1886, s-a căsătorit cu Maria Manuela Valerega Cano, în vârstă de douăzeci de ani, originară din Tanger, de origine italiană. La scurt timp după aceea, o prietenă evreică a Mariei a murit și au adoptat fiul ei orfan.

În 1905, cariera sa a intrat în declin. A început să aibă probleme respiratorii și cardiovasculare din cauza unei infecții pulmonare pe care o contractase în 1903 și adesea nu avea suficientă energie pentru a lucra. Călătoriile pentru a-și promova picturile au devenit, de asemenea, foarte dificile. Situația a fost agravată de o scădere bruscă a numărului de vizitatori și turiști străini; cauzate de rebeliunea lui și a incidentului Perdicaris . În 1907, el și soția sa au închiriat o casă în Madrid într-un ultim efort de a-și promova opera la o expoziție a .

Problemele sale de sănătate au dus în cele din urmă la moartea sa. Executorul său a început o colectă pentru a acoperi costurile unui monument în cinstea sa, dar acesta nu a fost creat niciodată. Inițial, a fost înmormântat la Tanger, dar, în 1921, guvernul de la Reus a cerut să fie recunoscut în orașul natal. În 1947, rămășițele sale au fost mutate la Reus și reîngropate lângă prietenul său, Fortuny. Pe casa în care s-a născut a fost pusă o placă. În 2013, a avut loc o retrospectivă comună la Museu d'Art i Història de Reus și la Muzeul Național de Artă din Catalunya."Josep Tapiró. Pintor de Tànger" @ the Museu Nacional d'Art de Catalunya.El Museu de Reus presenta «Tapiró (Reus, 1836–Tànger, 1913)» @ the Museu d'Art i Història de Reus.

Portrete marocane

Referințe

Lectură suplimentară Jordi Carbonell, Josep Tapiró, pintor de Tànger, Museu Nacional d'Art de Catalunya, 2014

Legături externe ArtNet: Mai multe lucrări de Tapiró. „Tapiró, el pintor oblidat” @ ReusDigital

Categorie:Nașteri în 1836 Categorie:Nașteri pe 17 februarie Categorie:Decese în 1913 Categorie:Decese pe 4 octombrie Categorie:Pictori spanioli din secolul al XIX-lea Categorie:Pictori spanioli din secolul al XX-lea Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite Categorie:Pictori catalani Categorie:Oameni din provincia Tarragona Categorie:Orientalism