Proscrierea regală (în latină bannus, mai rar bannum, în germană Königsbann) era o acțiune prin care, în Evul Mediu, regele își exercita puterea de control în scopul guvernării.
Proscrierea regală specifica:
porunca de proscriere și proscrierea însăși, pedepsele stabilite pentru încălcarea proscrierii, districtul în care se aplica proscrierea.
În funcție de menirea ei, proscrierea regală avea diferite forme:
interdicția dreptului de a constitui armată (în germană Heerbann), interdicția de a pune în practică execuții (în germană Blutbahn), interdicția privind „pacea regelui” care însemna pierderea dreptului de a beneficia de protecția regelui privind siguranța persoanei și a proprietății personale (în germană Friedensbann), interdicția dreptului de a adopta acte legislative (în germană Verordnungsbann), interdicția dreptului de administrare (retragerea puterii executive).
Regele transfera dreptul de aplicare a proscrierii regale reprezentantului său în teritoriu (care putea fi un conte sau un advocatus).
Bibliografie
Mittellateinisches Wörterbuch, partea I 1967, ISBN 978-3-406-03171-7. Heinrich Mitteis, Heinz Lieberich: Deutsche Rechtsgeschichte (manual de studiu), Editura Beck, München 1974, ISBN 9783406051487. Johannes Schneider, Teja Erb: Bannus. Zur Geschichte einer mittellateinischen Wortgruppe im europäischen Bezug, în: Archivum latinitatis medii aevi, vol. 64, 2006, pp. 57–103 (versiune online )
Categorie:Pedepse Categorie:Istoria dreptului Categorie:Istoria Sfântului Imperiu Roman