În lingvistică, un cuvânt se numește omograf dacă are aceeași formă scrisă ca și alt cuvânt, dar diferă de acesta prin pronunție, ca de exemplu copii în sintagmele doi copii și două copii.
Dacă și pronunția este identică atunci avem de a face cu omonime.
Exemple
Limba Cuvânt Pronunție și sensuri Română vier (două silabe): viticultor; îngrijitor de vie (o silabă): porc necastrat; mistreț mascul sufragiu (accentul pe a doua silabă): vot, drept de vot (accentul pe a treia silabă): servitor la masă haină (două silabe): îmbrăcăminte (trei silabe): rea (femininul de la hain) Franceză est : direcția cardinală est : este, formă a verbului être (a fi) couvent : mănăstire de maici : clocesc, formă a verbului couver (a cloci) Engleză lead : a conduce, a duce : plumb wind : vînt : a înfășura, a șerpui Japoneză 十分 juppun: zece minute juubun: suficient; complet 下 shita: jos moto: sub îndrumarea ge: volumul doi, ultimul volum
Bibliografie
Mioara Avram, „Ortografie pentru toți”, Editura Litera Internațional, 2002.
Vezi și
Omonim Omofon Paronim
Categorie:Lexicologie