Fiul stelelor, menționat și Ultima misiune, este un film de animație ștințifico-fantastic românesc din 1988, regizat de Mircea ToiaCălin Căliman, „Expoziție la Dalles: «Arta filmului de animație»”, în Informația Bucureștiului, anul XXXVI, nr. 10.814, joi 4 august 1988, p. 5.Florica Ichim, „Festivalul național «Cîntarea României»: Întîlnire cu o artă de mare popularitate”, în România liberă, anul XLVI, nr. 13.611, miercuri 10 august 1988, p. 2.F.I. [Florica Ichim], „Pe ecrane in luna octombrie”, în România liberă, anul XLVI, nr. 13.657, marți 4 octombrie 1988, p. 5.Laurențiu Ungureanu, „Consfătuirea creatorilor S. F.”, în revista Argeș, anul XXIII, nr. 11 (206), noiembrie 1988, p. 2.Dinu-Ioan Nicula, Călătorie în lumea animației românești, Editura Meridiane, București, 1997, p. 51. după un scenariu propriu***, „ROMÂNIA-FILM prezintă «Fiul stelelor», o producție a Studioului «Animafilm»”, în Scînteia, anul LVIII, nr. 14.354, joi 13 octombrie 1988, p. 5.Mihai Bogatu, „Săptămîna cinematografică”, în Scînteia tineretului, seria II, anul XLIV, nr. 12247, marți 18 octombrie 1988, p. 3.Tania Radu, „Animația pe afiș”, în revista Flacăra, anul XXXVII, nr. 43 (1740), 28 octombrie 1988, p. 15. ***, „Neu in unseren Kinos: «Der Sohn der Sterne (Fiul stelelor)»”, în Neuer Weg, București, anul XL, nr. 12.253, sâmbătă 22 octombrie 1988, p. 4. construit pe baza unor episoade din serialul de animație Ultima misiune, care a fost realizat în perioada 1984–1987.***, „Noi seriale pentru copii”, în Scînteia tineretului, seria II, anul XLIII, nr. 11.836, marți 23 iunie 1987, p. 3. Scenariul acestui film se inspiră din romanul Cartea junglei (1894) al lui Rudyard Kipling, în care un băiețel se pierde de părinții săi și este crescut în junglă de animalele sălbatice. Filmul combină elemente științifico-fantastice cu elemente extrase din basme, fiind realizat cu un colectiv mic și cu buget redus. Andrea Virginás, Film Genres in Hungarian and Romanian Cinema History, Theory, and Reception, Lexington Books, Lanham, 2021, pp. 61–62.
Acțiunea filmului are loc într-un viitor îndepărtat (în jurul anului 6470) și urmărește aventurile unui băiețel, născut pe o navă spațială, care este separat de părinții săi pe drumul de întoarcere către Pământ.Alexandru Mironov, „Un film pentru voi: «Fiul stelelor», producție a Studioului «Animafilm»”, în Cutezătorii, anul XXII, nr. 46 (1101), joi 17 noiembrie 1988, p. 6. Nava Argos eșuează pe o planetă apropiată, numită Doreea, iar micul Dan este crescut și educat acolo de supercomputerul BOB și de o comunitate de ființe raționale („simbiotici”) cu comunicare telepatică. După ce devine adult, Dan află că toate navele ce treceau prin apropierea unei zone cosmice periculoase erau atrase către anumite planete, unde deveneau prizoniere, și încearcă să-i elibereze pe exploratorii spațiali captivi de sub stăpânirea lui Van Kleef, care se dovedește a fi o ființă cosmică aflată pe o treaptă superioară de evoluție.
Filmul de lungmetraj Fiul stelelor, care a fost considerat de unii specialiști ca o continuare a Misiunii spațiale Delta, a avut mare succes în rândul publicului tânăr din România, la fel ca și serialul științific-fantastic Ultima misiune.Călin Stănculescu, „Film: Animație S.F.”, în Luceafărul, anul XXXI, nr. 45 (1382), sâmbătă 5 noiembrie 1988, p. 5. Cronicile criticilor contemporani autohtoni au fost elogioaseCarmen Maier, „Gala filmului pentru tineret: au cuvîntul spectatorii”, în Scînteia tineretului, seria II, anul XLV, nr. 12.492, miercuri 2 august 1989, p. 3. și au scos în evidență imaginația tehnico-științifică a creatorilor,Călin Căliman, „Film: «Fiul stelelor»”, în Contemporanul, nr. 44 (2189), 28 octombrie 1988, p. 12. acțiunea spectaculoasă și în mod deosebit mesajul pacifist al filmului. Filmul a fost redescoperit și a devenit cunoscut în străinătate după restaurarea digitală din anul 2023, iar criticii străini au scris cronici chiar mai elogioase, în care au remarcat influența foarte puternică a universului ficțional din franciza Războiul stelelor și aspectul „suprarealist și psihedelic”, au comparat lungmetrajul românesc cu creații occidentale de vârf ale epocii și l-au asemănat pe exploratorul spațial Dan cu cavalerul Jedi Luke Skywalker.
Rezumat
Exploratorii spațiali Alex și Roxana, soț și soție, se îndreaptă cu nava Argos în anul 6476 către locul lor de origine, planeta Pământ, după o misiune de cercetare prin diferite locuri ale galaxiei.Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897–2000), Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 375. În cursul celor opt ani petrecuți în Cosmos s-a născut fiul lor, Dan, care a copilărit printre sutele de aparate de pe nava Argos și a dobândit cunoștințe de la supercomputerul BOB. Drumul navei a decurs normal până în apropierea Barierei Van Kleef, unde, printre zeci de stele cu planetele lor, se manifestă furtuni gravitaționale puternice care au făcut să dispară numeroase nave cosmice. Într-o noapte sunt declanșate semnalele de avertizare, iar exploratorii pierd pentru un timp controlul asupra comenzilor navei și legătura cu supercomputerul BOB. Atunci când recuperează controlul asupra navei, recepționează un mesaj SOS straniu de la femeia astronaut Andra O'Neill, pilotul navei Cronos 2, care îi anunță că a eșuat pe o planetă necunoscută aflată dincolo de Bariera Van Kleef. Computerul BOB îi informează că Andra O'Neill se născuse în anul 5620 și efectuase douăsprezece zboruri intergalactice, înainte de a dispărea cu câteva sute de ani mai înainte. Alex inițiază o misiune de salvare a astronautei dispărute și îndreaptă nava către locul de unde provenea unda mesajului, dar motorul de direcție este avariat de meteoriți. Cei doi exploratori ies în spațiu pentru a repara motorul de direcție, dar, după efectuarea reparației, pierd controlul asupra navetei de intervenții și sunt duși în derivă prin Cosmos, fiind separați astfel de fiul lor.
Supercomputerul BOB dirijează nava către Doreea, cea mai apropiată planetă locuibilă, și aplanetizează în jungla deasă de acolo. Dan coboară în exteriorul navei pentru a explora noua planetă și este atacat de un animal sălbatic, dar este salvat de un grup de extratereștri care comunicau prin telepatie. În cursul următorilor 12 ani băiețelul crește și este educat de extratereștri, fiind învățat să comunice telepatic și să folosească puterile telechinetice. Odată ce educația micului pământean este încheiată, Sfatul Bătrânilor îl supune unor probe în Peștera Legilor și îi acordă semnul vânătorului. Cu prilejul unei vânători prin jungla planetei Doreea, Dan găsește epava navei Argos și află de la supercomputerul BOB că el provine din spațiul cosmic. Aflând acestea, începe să fie mistuit de dorința de a afla originea sa și de a-și regăsi părinții. Extratereștrii doreeni îi spun atunci că ei sunt exploratori spațiali de pe planeta Kama, care au naufragiat aici acum câteva milenii, că Peștera Legilor este, de fapt, nava lor și că au rămas prizonieri pe Doreea după ce au epuizat tot combustibilul navei încercând inutil să evadeze, deoarece forța uriașă care se manifestă în Bariera Van Kleef (o curbură a spațiului sau o distorsiune a timpului) îi împiedică. În cursul următoarelor zile, Dan își reamintește limba pământenilor și învață de la BOB tot ce ar trebui să știe un explorator spațial, iar doreenii se cufundă în starea de anabioză pentru a-și prelungi viața. Tânărul explorator își propune să-i ajute pe prietenii săi doreeni să se elibereze și apoi să-și regăsească părinții. Dan construiește, cu ajutorul lui BOB, o navă spațială biotronică denumită „Olandezul zburător” și pornește către a patra planetă a stelei învecinate ca să aducă ajutoare pentru doreeni. Acolo el găsește un pustiu industrial și o navă cosmică păzită de un cavaler și, după o luptă cu acesta, află că întreaga planetă e de fapt o navă și că oponentul său este ultimul cosmonaut din echipaj, care a căzut în capcana centurii de radiații. Cavalerul îi mărturisește că Bariera Van Kleef se comportă ca o ființă rațională și îi dăruiește cronomobilul său (un dispozitiv de călătorit în timp), îndemnându-l să călătorească în centrul centurii, unde se află un înțelept care-l poate ajuta. Nava lui Dan se îndreaptă în acea direcție, iar tânărul pilot îl înfruntă pe atotputernicul Van Kleef și încearcă, împreună cu toți exploratorii intergalactici făcuți prizonieri, să se elibereze de sub stăpânirea lui.
Înfrânt în bătălia cu Van Kleef, Dan se rostogolește prin spațiu și cade într-o crevasă a unei planete stâncoase pline de grote (ce reprezintă canale de comunicare către alte lumi) și cu o materie în continuă transformare. Pe solul acestei planete stranii îl întâlnește pe extrateretrul mutant Nodul, înțeleptul menționat de cavaler, și află de la acesta că Van Kleef este o entitate necunoscută care apăruse cu mai multe cicluri istorice în urmă și ajunsese să domine câteva zeci de stele cu planetele lor, pe care le transformase în capcane spațio-temporale pentru astronauți. Nodul îl învață pe Dan să controleze puterile cronomobilului și semnului vânătorului și să-și schimbe forma materială și îl sfătuiește să călătorească în trecut și să lupte din nou cu Van Kleef pentru a-i putea salva pe prizonieri înainte de a fi uciși. Momentul luptei decisive se apropie, iar cu puțin timp înainte Nodul îi dăruiește pilotului pământean o capcană energetică prin care-l poate prinde pe Van Kleef. Dan îl provoacă din nou la luptă pe Van Kleef și reușește să-l învingă, prinzându-l în capcana energetică. În urma înfrângerii lui Van Kleef, toți exploratorii intergalactici făcuți prizonieri sunt eliberați și reușesc să treacă dincolo de centura de radiații.
Tânărul pilot își regăsește părinții pe mica planetă Piesara și după aceea pornește pe urmele mesajului SOS și descoperă locul unde eșuase nava Cronos 2, dar nu reușește să dea acolo de urma Andrei O'Neill. În fața lui apare în acest moment Nodul, care-l provoacă să-l urmărească și să-l distrugă pe Van Kleef, dar Dan îi răspunde că soluția conflictelor nu este războiul, deoarece poate primejdui viața semenilor săi. Răspunsul lui Dan îl determină atunci pe Nod să îl anunțe că toate încercările la care a fost supus au fost doar un test, pe care el a reușit să-l treacă datorită faptului că nu s-a gândit nicio clipă să folosească puterile pe care le-a dobândit pentru a stăpâni lumile pe unde a călătorit. Nodul se dezvăluie a fi o proiecție a lui Van Kleef, o ființă extraterestră aflată pe o treaptă superioară de evoluție și mesager al unor lumi îndepărtate care încercau de câteva milenii să contacteze alte civilizații. Prin comportamentul său bun și generos, Dan a reușit să-i demonstreze că pământenii sunt capabili să colaboreze cu cele mai dezvoltate ființe extragalactice. La întrebarea nerostită a lui Dan, Van Kleef îi răspunde că Andra O'Neill trăiește și că, alături de ea, își va putea desăvârși misiunea.
Distribuție (voci)
Mihai Cafrița — Dan („Cel fără nume”), fiul exploratorilor spațiali Alex și Roxana Ion Caramitru — naratorul acțiunii Virgil Ogășanu — Alex, tatăl lui Dan, explorator spațial, pilotul navei Argos Mircea Albulescu — Van Kleef, entitatea extraterestră care stăpânește centura de radiații Mirela Gorea — Roxana, mama lui Dan, exploratoare spațială (menționată Mirela Gorea-Chelaru) Ovidiu Schumacher — Nodul, extraterestrul mutant care-și poate schimba forma Marcel Iureș — supercomputerul BOB de pe nava Argos Alexandrina Halic — Bu, micul extraterestru doreean Valeria Ogășanu — Dan în copilărie Mihai Niculescu — Cavalerul, extraterestrul de pe a patra planetă a stelei învecinate Constantin Diplan — Skyl, comandantul extratereștrilor doreeni Ștefan Sileanu — Nô, extraterestrul doreean care are încredere în Dan
Producție Începuturi thumb|Omulețul lui Gopo ca explorator spațial în primele filme românești de animație