Casa Johann Stojanovich apare pe planurile Timișoarei începând din anul 1758 și este situată pe str. Emanoil Ungureanu la nr. 8.Cartarea monumentelor istorice din Situl urban "Cetatea Timișoara" – Cvartal 15 , primariatm.ro, accesat 2022-07-17Fosta cafenea "Cafe Spieluhr" , timisoara-info.ro, accesat 2022-07-16 Deși face parte din Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”, cod LMI TM-II-s-A-06095, este clasificată și individual ca monument istoric, cu codul LMI TM-II-m-B-20931.Lista Monumentelor Istorice 2015 , Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 113 bis, 15 februarie 2016, accesat 2020-06-13

În perioada interbelică în clădire a funcționat Cafeneaua Spieluhr, loc de întâlnire a intelectualității și loc de funcționare a unui cenaclu literar.

Istoric În 1758 exista casa, aliniată pe colțul dintre actualele străzi Emanoil Ungureanu și Gheorghe Lazăr, cu fonturi pe ambele străzi. În 1827 pe casă exista inscripția „AW”, inițiale ale proprietarului. Din 1828 casa i-a aparținut lui Johann Stojanovich (ortografiat și Stojanovits), iar la 1840 în ea funcționa ospătăria „La Palatin” (Weidl). În 1923 aici se găsea „Centrala textilă” a lui Friedmann și Rosenberg.

După 1989, până în 2012, clădirea a găzduit Muzeul Memorialul Revoluției. Tot în această perioadă la parter a fost amenajată o capelă interconfesională, cu o pictură originală reprezentând pe Sf. Iosif cel Nou de la Partoș și Sf. Gerard. Actual în clădire funcționează localuri și prăvălii.

Cafeneaua Spieluhr În perioada interbelică în clădire funcționa restaurantul de lux Spieluhr, respectiv Cafeneaua Spieluhr.Bogdan Mihai Dascălu, Un topos cultural european: Cafeneaua literară, Studii de știință și cultură, vol. XIV, nr. 4, decembrie 2018Ileana Pintilie, O generație de artiști transilvăneni: ieșirea din modelul academic (1925–1940), Patrimonium Banaticum, nr. IV, 2005, pp. 301–335 Aceasta era frecventată de scriitori, artiști plastici, actori, jurnaliști și muzicieni, dintre care unii locuiau sau își aveau atelierele în apropiere, alții erau funcționari la instituțiile din zonă: primărie, Muzeul Banatului. În perioada 1939–1945 în cafenea s-a ținut un cenaclu literar condus de Romul Ladea, refugiat de la Cluj.Ion Marin Almăjan, Ion Marin Almăjan și Orgoliile orașului regal, Contemporanul, nr. 05/Mai 2020, fragment din Ion Marin Almăjan, Orgoliile orașului regal, Timișoara: Ed. David Press Print, 2018Romul Ladea – sculptorul corifeilor Școlii Ardelene, egco.ro, 17 mai 2020, accesat 2022-07-16

Descriere thumb|Aspect din timpul reabilitării În 1828 casa figura ca având 139 de stânjeni pătrați (c. 500 m2). Este o clădire în stil neobaroc Parterul este decorat cu bosaje clasiciste, la fel și colțurile fațadelor. Ferestrele de la etajul întâi sunt decorate cu frontoane neobaroce. Poarta de intrare are deasupra un arc în mâner de coș de influență barocă. În curtea interioară apar cursive pe console din piatră naturală, iar la etajul întâi arce în plin cintru (Rundbogenstil). Clădirea a fost reabilitată în 2015.

Note

Legături externe

Categorie:Clădiri și structuri din Timișoara Categorie:Monumente istorice din Timișoara