Sarina Petronella Wiegman (), cunoscută și ca Sarina Wiegman-Glotzbach, este o antrenoare de fotbal olandeză și o fostă jucătoare de fotbal care a fost antrenoarea loturilor naționale ale Olandei și al Angliei câștigând cu fiecare echipă câte un Campionatul European în 2017, respectiv 2022.
Carieră În timpul carierei sale de jucătoare, Wiegman a fost mijlocaș central devenind ulterior fundaș. În 1989, a fost admisă la Universitatea din Carolina de Nord la Chapel Hill, unde a jucat pentru echipa de fotbal feminină Tar Heels din Carolina de Nord. Revenită în Olanda, s-a alăturat echipei feminine condusă de Ter Leede, fiind în paralel și profesoară de educație fizică. Cu Ter Leede, a câștigat o dată campionatul național olandez și Cupa KNVB. Wiegman a reprezentat Țările de Jos din 1987 până în 2001. A jucat de 104 ori pentru țara ei (care a fost recunoscută inițial de KNVB), dar având în vedere numărul selecțiilor câștigate împotriva adversarilor non-afiliați la FIFA, scorul total oficial este de 99 de partide.
După ce s-a retras în 2003, Wiegman a început o carieră de antrenor cu echipele feminine Ter Leede și ADO Den Haag. În 2014, a devenit asistent manager al echipei naționale. În 2016, Wiegman a primit licența completă de antrenor și a devenit prima femeie care a lucrat ca antrenor la o organizație profesionistă de fotbal olandeză. După ce a fost numită antrenor principal al echipei naționale, Wiegman a condus echipa la câștigarea cupe Europene de Fotbal Feminin UEFA în 2017. Doi ani mai târziu, ea a condus echipa către o poziționare pe locul secund la Cupa Mondială a de Forbal Feminin FIFA 2019. În august 2020, a fost anunțată că va prelua postul de antrenor al echipei naționale feminine a Angliei, începând cu 2021. Împreună cu această echipă a adus Angliei victoria la Campionatul European de Forbal Feminin 2022. Wiegman a câștigat al treilea titlu european consecutiv, antrenând Anglia care a câștigat campionatul european UEFA de Fotbal feminin din 2025.
Viața personală Wiegman s-a născut la Haga și a început să joace fotbal pe stradă de la o vârstă fragedă. La vârsta de șase ani, s-a alăturat echipei ESDO din Wassenaar, unde a jucat alături de băieți. A mai jucat pentru HSV Celeritas de la Haga, unde putea să joace și în echipa de fete. Este căsătorită cu Marten Glotzbach și au două fiice.
Recunoaștere
Ca jucător
Cupa KNVB : 1986–87
Campionatul de fotbal feminin al NCAA Divizia I : 1989
Campionatul olandez : 2000–01, 2002–03 Cupa KNVB: 2000–01
Ca antrenor
Campionatul olandez : 2006–07 Cupa KNVB : 2006–07
Eredivisie : 2011–12 Cupa KNVB: 2011–12, 2012–13
Vicecampioană la Cupa Mondială feminină FIFA : 2019 Campionatul UEFA feminin : 2017
Campionatul UEFA feminin : 2022 Cupa Arnold Clark : 2022 Campionatul UEFA feminin:2025
Individual
KNVB Bondsridder („Cavalerul Asociației”): 2012 Cel mai bun antrenor de fotbal feminin FIFA : 2017, 2020 Cavaler al Ordinului Orange-Nassau : 2017 IFFHS Cel mai bun antrenor național de fotbal feminin din lume : 2020
Note
Categorie:Nașteri în 1969 Categorie:Nașteri pe 26 octombrie Categorie:Antrenori neerlandezi de fotbal Categorie:Oameni în viață Categorie:Fotbaliste neerlandeze Categorie:Sportive din secolul al XXI-lea