Conform recensământului din 2011, România are o populație de 20 121 641 de locuitori și este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural negativ.Statistică - Populația României continuă să scadă - Jurnalul Național - Accesat la data de 25.02.2009 Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului din 2011, 88,9 % din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,1 % din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 200 000 de cetățeni.Maghiari din România - Situația după 1990 - Accesant 25.02.2009 După datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de romi Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor.Potrivit recensământului din anul 2002, numărul armenilor din România este de 1780 (sub 0,1% din populație), în scădere față de cei 1957 recenzați în 1992. - Divers.ro - Armeni - Perioada contemporană - Accesat la data de 25.02.2009 Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930,Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. XXIV.German Population of Romania, 1930-1948 în prezent au mai rămas aproximativ 60 000.Minoritatea germană din România - Ambasada Germaniei București - Accesat la data de 25.02.2009 German minority, Auswärtiges Amt De asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei,The Virtual Jewish History Tour - Romania însă la recensământul din 2002 au fost numărați 6 179.
Evoluția populației Populația României a scăzut constant în ultimele decenii, de la un vârf de 23,2 milioane în 1990 la 19,12 milioane în 2021. Printre cauzele declinului demografic se numără mortalitatea ridicată, rata scăzută a fertilității după 1990 și nivelurile foarte mari de emigrare.
În 1990, populația României era estimată la 23,21 milioane. Între 1990 și 2006, pierderea estimată de populație a depășit 1,5 milioane, deși cifra reală este probabil mai mare, din cauza creșterii migrației pentru muncă după 2001 și a tendinței unor migranți de a se stabili permanent în țările gazdă.
Sursele oferă estimări variate pentru populația istorică a României. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (INC-D) oferă următoarele cifre (valoarea pentru 2020 a fost furnizată de Institutul Național de Statistică):
Grupuri etnice
Maghiarii și romii compun cele mai numeroase minorități etnice din România, reprezentând 6,1 și, respectiv, 3,0 la sută din populația stabilă a României.
Populația de etnie maghiară este majoritară în județele Harghita (84,6%) și Covasna (73,8%), iar proporții semnificative ale populației de etnie maghiară (peste 20%) există și în județele Mureș (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) și Sălaj (23,1%). Minoritatea de etnie romă este în creștere în aproape toate regiunile țării. Federația Etnică a Romilor din România considera că romii ar fi în număr de 2,5 milioane, reprezentând 10% din populația totală, iar după alți observatori, numărul lor ar fi mai mic, cuprins între 1 și 1,5 milioane. Județele unde trăiesc cei mai mulți romi sunt Mureș – 8,52%, Călărași – 7,48% și Sălaj – 6,69%. Al treilea grup etnic ca mărime din România, ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina, mai ales în județele Maramureș, Suceava și Timiș. De asemenea, în județul Tulcea au fost înregistrați circa 1.000 de ucraineni. Minoritatea germană este într-un declin continuu, începând de la recensământul din 1930. În prezent, cel mai mare procent al acestei comunități se înregistrează în județul Satu Mare (1,45%).
Limbi vorbite
Limba oficială a României este limba română, ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii.
Limba maghiară este o limbă regională a României, fiind vorbită în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Moldova de către minoritatea maghiară. Astăzi este predată în secțiile maghiare din școli. Are 1,22 milioane de vorbitori, adică 6,5% din populația României. Este limba majoritară în județul Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este utilizată de aproximativ 50% din populația acestor județe. Este vorbită în șase graiuri: sudic (în Timiș), de la Tisa (în Arad), de nord-est (în Crișana), ardelenesc (în Transilvania și Maramureș), secuiesc (în Harghita, Covasna, Mureș) și ceangăiesc (în Moldova).
Limba romă este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O mare parte a romilor nu mai vorbesc limba țigănească, ei folosind româna. În unele zone din Ardeal romii vorbesc maghiara.În România, dialectele vorbite de romi sunt: dialectele nord-vlahe vorbite de căldărași și grupuri de lovari mai ales în partea centrală a țării (Transilvania), dar, de asemenea, în Banat, Moldova și parțial în Oltenia; dialectele balcanice, vorbite de ursari în partea de sud a României și în Dobrogea de Sud; dialecte vlahe, vorbite în Oltenia și sudul României; dialecte central-sudice vorbite de romungri în Transilvania de Nord și Maramureș.
Până în anii '90, în România a existat o numeroasă comunitate de vorbitori de limbă germană, reprezentată în cea mai mare parte de sași. Deși cei mai mulți dintre membrii acestei comunități au emigrat în Germania, au rămas totuși în prezent într-un număr semnificativ de 45.000 de vorbitori nativi de limbă germană în România. În localitățile unde o anumită minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populație, limba respectivei minorități poate fi utilizată în administrația publică și în sistemul judiciar. Pe de altă parte, limba germană este folosită de 2,4% din cetățenii români și datorită faptului că în 10% din școlile din România se predă germana. Germana este vorbită în trei dialecte: dialectul săsesc (în județele Bistrița-Năsăud, Sibiu și Brașov), dialectul șvăbesc (în Banat și Satu Mare) și tiptăresc (în Maramureș).
Limba ucraineană a rămas în uz în ciuda faptului că utilizarea ei a fost deseori limitată sau chiar interzisă în țara, deoarece a fost păstrată de ucraineni în folclor, muzică și literatură. Potrivit recensământului din 2011, 51.703 de persoane (0,3%) din populația României s-au declarat etnici ucraineni, cu toate că neoficial se crede că sunt în jur de 300.000. Majoritatea lor se regăsește în județele Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin și Tulcea. Ei vorbesc graiul huțul și bucovinean (ambele făcând parte din grupul lingvistic ucrainean de sud-vest).
Limba rusă era una dintre principalele limbi învățate de elevi, alături de engleză și franceză, în timpul regimului comunist. După Revoluție însă, rusa a fost eliminată treptat din programa școlară din cauza dezinteresului elevilor. În anul 2014, în afara etnicilor care o studiau ca limbă maternă, mai erau aproximativ 500 de elevi care studiau limba rusă în școlile din România, ca limbă modernă 2 sau 3.
48% dintre români pot purta o conversație într-o altă limbă decât cea maternă. Engleza și franceza sunt principalele limbi străine predate în școlile din România. Limba engleză este vorbită de un număr de 5 milioane de români, în timp ce franceza de circa 4–5 milioane, iar germana, italiana și spaniola de câte 1–2 milioane fiecare. Universitățile din România sunt încurajate să întreprindă măsuri pentru organizarea de linii de studiu și de specializare în limbile și literaturile minorităților naționale. În trecut, limba franceză era cea mai cunoscută limbă străină în România, însă, de curând, engleza tinde să câștige teren. De obicei, cunoscătorii de limbă engleză sunt, în special, tinerii. În orice caz, România este membru cu drepturi depline a Organizației Internaționale a Francofoniei, iar în 2006 a găzduit la București un important summit al organizației. Limba germană a fost predată în special în Bucovina și Transilvania, datorită tradițiilor ce s-au păstrat în aceste regiuni din timpul dominației austro-ungare.
Densitatea populației
Religie
Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase.
În România sunt recunoscute oficial 18 culte religioase. Biserica Ortodoxă Română este principala instituție religioasă din România. Ea este o biserică autocefală, ce se află în comuniune cu celelalte biserici aparținând Bisericii Ortodoxe. Cea mai mare parte a populației României, respectiv 86,45%, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2011. De asemenea, importante comunități religioase ce aparțin altor ramuri ale creștinismului decât ortodoxia, sunt reprezentate de: romano-catolicism (4,62%), calvinism (3,19%), penticostalism (1,92%), greco-catolicism (0,8%) și baptism (0,6%). Astfel, populația creștină din România, reprezintă 99,5% din totalul populației țării. În Dobrogea există și o minoritate islamică compusă majoritar din turci și tătari. Credincioșii musulmani din România sunt în număr de circa 70.000, dintre care 85% trăiesc în județul Constanța, 12% în județul Tulcea, iar restul în diferite centre urbane ca: București, Brăila, Galați, Călărași, Giurgiu, Oltenița, Drobeta-Turnu Severin etc. De asemenea, la recensământul din 2011, în România existau 3.519 de persoane de religie mozaică, 20.743 de atei și 18.917 persoane fără religie. Rata ateismului este în creștere, însă și așa, aceasta este una dintre cele mai scăzute din lume. 59% dintre atei locuiesc în București sau în alte orașe mari și foarte mari. Un cult relativ nou, recunoscut oficial abia în anul 2000, este reprezentat de Martorii lui Iehova. Acesta atrage din ce în ce mai mulți adepți în fiecare an. La recensământul din 2011, 49.820 de persoane (aproximativ 0,26% din populația României) făceau parte din acest cult.
Până la Unirea din 1918, cea mai mare parte a populației din Transilvania era formată din credincioși ai Bisericii Române Unite cu Roma, ca urmare a trecerii unei mari părți a românilor, până atunci ortodocși, la Biserica Romei, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Catolicismul și protestantismul sunt prezente mai ales în Transilvania și Crișana. De pildă, în județele Arad și Bihor este cea mai mare densitate de credincioși ai cultului baptist din România, aceștia întrunind 3,41% (14.700), respectiv 3,81% (21.934) din totalul populației acestor județe. De asemenea, în România există și alte culte, precum ortodocșii pe stil vechi și cultul armean.
Educație