miniatura|Organizarea administrativă a Țărilor Române în 1800 Ocolul (plural: ocoale) a fost o subdiviziune administrativ–teritorială în cadrul ținutului, specifică Țării Moldovei, în Evul Mediu târziu.Castrașan, Tatiana. Evoluția descentralizării administrativ-teritoriale în Republica Moldova . In: Administrarea Publică, nr. 1, 2014, pp. 102-107. Ocolul era format din sate, seliști, fânațuri și păduri.Felea, Alina. Ocolul, hotarul și vatra orașului Soroca. In: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 1(73), 2008, pp. 47-54. ISSN 1857-2022
Inițial, ocolul era o proprietate pur domnească, de care domnul dispunea după voia sa. Nucleul ținuturilor moldovenești a fost constituit de către o cetate și domeniul din jurul ei, teritoriu cunoscut cu numele de ocol („locul domnesc”). Ocolul cuprindea totalitatea moșiilor sau satelor domnești grupate în jurul mici curți domnești, oriunde s-ar afla o asemene curte domnească, în târg, în cetate sau într-un sat oarecare. Apariția ocoalelor a fost cauzată de necesitatea de a servi un număr de sate care trebuiau efectueze anumite lucrări de construcție și transport și să furnizeze o cotă-parte din produsele obținute reprezentanților sistemului administrativ.Săgeată, Radu. Mediaeval administrative – territorial structures on the present territory of Romania. Review of Historical Geography and Toponomastics, vol. I, no. 2, 2006, pp. 207-220. Locuitori din satele ocolului erau obligați să servească un număr fix de zile pe an cetățile în calitate de slujitori sau ostași, în schimbul unor reduceri sau scutiri de dări și munci.Popovici, Corneliu; Popovici, Angela. Consolidarea Statului Medieval Moldova prin organizarea structurilor administrative regionale. In: Statalitatea Moldovei: continuitatea istorică și perspectiva dezvoltării. 24-25 martie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: "Print-Caro" SRL, 2017, pp. 119-126. ISBN 978-9975-56-439-7.
Ocoalele Moldovei În calitate de subdiviziuni teritoriale ale ținutului, ocolul a fost introdus în Moldova în anul 1741, în urma reformelor lui Constantin Mavrocordat. Ca unitate administrativă avea același rang cu plasa din Țara Românească.Poștarencu, Dinu. Organizarea administrativ-teritorială a Basarabiei în perioada țaristă. In: Tyragetia. Serie nouă. 2009, nr. 2(18), pp. 203-212. ISSN 1857-0240. Aceste ocoale, în rolul de unități administrativ-teritoriale, nu trebuie confundate cu „ocoalele domnești“ de la începutul existenței Țării Moldovei. Ocoalele erau administrate de ocolași aleși de către ispravnicul ținutului și vorniceii satelor din ținut, dintre boiernași, mazili sau neamuri și era confirmat de către domn. De regulă, ocoalele erau lipsite de personalitate juridică.Horchidan, Dorinel; Grama, Dumitru. Repere istorice privind organizarea și funcționarea administrației publice locale moderne. In: Studii Juridice Universitare. 2015, nr. 3-4(31-32), pp. 123-130. ISSN 1857-4122.
Configurația ocoalelor, la fel și a ținuturilor, Moldovei coincide în cele mai multe cazuri cu rețeaua hidrografică sau au punct de reper cursul râurilor, mai rar relieful.Parascan, Doru. Structuri de proprietate în Țara de Jos a Moldovei. Stăpânii de pământ din Ținutul Tecuci în secolele XV-XIX. Teză de doctor. Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 2016. Această amplasare geografică a ocoalelor a stat la originea denumirilor. + Ocoalele Principatului Moldova conform recensămintelor țariste Nr. Ținut Ocoale 1774 1803 1 Bacău BistrițiiBistriții de SusTazleului Mare de SusTrotușului Bistriții de JosBistriții de SusTazleului de SusTrotușului 2 Botoșani TârguluiSiretuluiCâmpului TârguluiSiretuluiCâmpului 3 Câmpulung-Cernăuți CâmpulunguluiPutilei Întregul ținut a fost anexat de Austria în 1775 4 Câmpulung-Suceava Nu era subdivizat în ocoale Cca. 92 % din suprafața ținutului a fost anexată de Imperiul Austriac în 1775 5 Cârligătura De SusDe Jos De SusDe Jos 6 Cernăuți TârguluiNistruluiCeremușuluiPrutului de Jos Cca. 88 % din suprafața ținutului a fost anexată de Imperiul Austriac în 1775. Teritoriul rămăs Modovei, cea mai mare parte a ocolului Târgului, a fost reorganizat în ținutul Herța 7 Codru Nu era subdivizat în ocoale 8 Covurlui PrutuluiMijloculuiSiretuluiHorincii PrutuluiMijloculuiSiretuluiHorincii 9 Dorohoi TârguluiPrutuluiBașeului TârguluiPrutuluiBașeuluiCoșulei de Jos 10 Fălciu RoșiecilorPrutuluiMijloculuiPodolenilorCrasnii RoșiecilorPrutuluiMijloculuiPodolenilorCrasnii 11 Greceni Nu era subdivizat în ocoale 12 Hârlău BahluiuluiJijieiCoșulii BahluiuluiJijieiCoșuliiMiletinuluiPrutului 13 Hotărniceni Nu era subdivizat în ocoale 14 Hotin(raia turcească 1711-1812) De SusMijloculuiNistrului 15 Iași 1772-`73:CiuhurDe peste PrutBranișteiCodruluiCopouluiTurei Ciuhurului de JosDe dincolo de PrutBranișteiCodruluiCopouluiTuriiCiuhurului de SuS 16 Neamț De SusMijloculuiPiatraBistreții De SusMijloculuiPiatraBistrețiiMuntelui 17 Orhei - Lăpușna CâmpuluiCuliiDe JosIcheluluiFața BâculuiBâcovețuluiBotneiCogâlniculuiPrutuluiRăutuluiNistrului CâmpuluiCuliiIcheluluiFața BâculuiBâcovețuluiBotneiCogâlnicului Răutului de JosNistrului de JosMuntenilor 18 Putna PolocinuluiRăcăiuniiLunciiZăbrețuluiȘușițiiVranciiGârlilorMilcovului de SusMilcovului de Jos RăcăiuniiLunciiZăbrețuluiȘușițiiVranciiGârlilorMilcovului de SusMilcovului de JosGhilieștilor 19 Roman De SusDe JosMijlocului De SusDe JosMijlocului 20 Soroca Nistrului de SusCâmpului de SusNistrului de JosCâmpului de Sus Nistrului de SusCâmpului de SusNistrului de JosCâmpului de SusMijloculuiRăutuluiDe peste Răut 21 Suceava BerhometeleVicovilorMijloculuiSiretului de SusDe Jos Cca. 50 % din suprafața ținutului a fost anexată de Imperiul Austriac în 1775SuceavaBerhometeleSiretului de SusDe JosMoldovei 22 Tecuci PrivaluluiMarginiiBilieștilorBârladuluiNicoreștilorZeletinuluiTârguluiBerheciului BârladuluiNicoreștilorZeletinuluiTârguluiBerheciuluiPolocinului 23 Tutova CodruluiPereschivuluiTutoviiSimilii CodruluiPereschivuluiTutoviiSimilii 24 Vaslui FunduluiCrasniiMijloculuiStemnicului FunduluiCrasniiMijloculuiStemnicului
Ocoalele Moldovei de Est după anexare la Rusia
La 16 mai 1812, după un război de șase ani între Rusia țaristă și Imperiu Otoman, la București a fost încheiat Tratatul de pace între părțile beligerante. Potrivit tratatul, Imperiul Rus anexează ținuturile Moldovei dintre dintre râurile Prut și Nistru (Greceni, Codru, Hotărniceni, Orhei, Soroca, Iașii de peste Prut), raiaua Hotin și Basarabia (ținuturile Bender, Tomarov și Akkerman formate pe teritoriul fostelor raiale turcești, care au fost retrocedate Moldovei în 1807).Sîmboteanu, Aurel. Repercusiuni ale anexării Basarabiei în 1812 la Imperiul Rus asupra sistemului administrativ autohton. In: Administrarea Publică. 2012, nr. 2(74), pp. 9-19. ISSN 1813-8489. Ulterior, denumirea de Basarabia (specifică zonei Bugeacului populată pe atunci de tătari) a fost atribuită întregii regiuni ocupate. Jarcuțchi, Ivan. Tratatul de Pace Ruso-Turc de la București (1812): Preliminarii și finalitate . In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”. 2012, nr. 2(25), pp. 10-16. ISSN 1857-0461
În perioada administrației provizorii, în oblastul Basarabia a fost menținută vechea organizare administrativ-teritorială, cu anumite schimbări în structura teritorială. În 1816 ținuturile se divizau în următoarele ocoale: Ținutul Bender - 4 ocoale: Akkerman, Bender, Bugeac și Căușeni. Ținutul Codru - 2 ocoale): Codru și Hotărniceni. Ținutul Greceni - 2 ocoale): Prut și Cahul. Ținutul Hotin - 8 ocoale): Ciuhur, Ghilavăț, Nistrul de Sus, Nistrul de Jos, de Mijloc, Prutul de Sus, Prutul de Jos și Rașcov. Ținutul Iași - 6 ocoale: Braniștii, Câmpul, Ciuhurul, Codru, Prutul și Turii. Ținutul Ismail - 4 ocoale): Cahul, Chilia, Ismail și Prut. Ținutul Orhei - 12 ocoale: Bâcovăț, Botna, Câmpului, Cogâlnic, Cula, Fața Bâcului, Ichel, Măietinilor, Nistrul de Sus, Nistrul de Jos, Răutul de Sus și Răutul de Jos. Ținutul Soroca - 7 ocoale: Câmpul de Jos, Câmpul de Sus, de Mijloc, Nistrul de Jos, Nistrul de Sus, Peste Răut și Răut.
Administrația locală a ocoalelor era constituită dintr-un ocolaș, iar în sate - de către vornic, numiți de ispravnicul ținutului.Ștefanița, Anastasia. Elemente de autonomie locală în spațiul actual al Republicii Moldova în diferite perioade istorice. In: Teoria și practica administrării publice. 17 mai 2019, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Administrare Publică, 2019, pp. 175-180. ISBN 978-9975-3240-4-5Cornea, Sergiu. Organizarea administrativă a Basarabiei sub ocupația țaristă (1812-1917). Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”. pp. 9-10. ISBN: 978-606-654-328-6Ciobanu, Tudor. Contribuții documentare privitoare la administrația locală din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea. In: Revista de Istorie a Moldovei. 2010, nr. 3-4(83-84), pp. 70-90. ISSN 1857-2022.
În anul 1828, modelul rusesc de organizare administrativă a Basarabiei îl înlocuiește pe cel românesc, vechile ținuturi se transformă în județe (uezduri).Antonescu, Daniela.Studiu retrospectiv privind organizarea administrativ-teritorială a României, în ultimii 100 de ani. 2018, pp. 16. Ocoalele sunt reorganizate în voloste (волость) în anul 1836.Tomuleț, Valentin. Basarabia în epoca modernă (1812-1918). Ediția a 2-a, revizuit. Chișinău: LexonPrim, 2014, p. 414. ISBN 978-9975-4055-5-3.
Vezi și Ținut Plasă
Referințe
Bibliografie Ciurea, Dumitru. Organizarea administrativă a statului feudal Moldova. In: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, Tomul II, 1965. Dmitriev, P.G.; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 602 p. Dmitriev, P.G.; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 2: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 527 p. Дмитриев, П.Г. Народонаселение Молдавии (по материалам переписей 1772-1773, 1774 и 1803). Кишинев: Штиинца, 1973. 159 c.
Categorie:Diviziuni teritoriale istorice ale României România Categorie:Ținuturile Principatului Moldova Categorie:Terminologie administrativă