Bošnjani (cu alfabetul chirilic: Бошњани; Bošnjanin / Бошњанин, Bošnjanka / Бошњанка; în ), cu sensul bosniaci, este un nume învechit folosit încă din Evul Mediu pentru desemnarea locuitorilor regiunii istorice Bosniei.Vjekoslav Klaić, Poviest Bosne do propasti kraljevstva, Zagreb, 1882, p. 43.Muhamed Filipović, Bosna i Hercegovina: najvažnije geografske, demografske, historijske, kulturne i političke činjenice, 1997, p. 22.Sima Ćirković, Istorija srednjovjekovne bosanske države, Belgrad, 1964, p. 350. Acest nume este folosit și poate fi găsit în documentele scrise din acea perioadă, apărând în scrierile venețiene încă din secolul al XII-lea, potrivit cercetării relațiilor dintre Bosnia și Veneția de către istoricul , și în alte documente până cel puțin la începutul secolului al XVI-lea, după cucerirea otomană a Bosniei și stabilizarea puterii.

Termenul bosniac bun (dobri Bošnjanin / добри Бошњанин) nu era o referință geografică pentru locuitorii aflați de-a lungul râului Bosna, ci se referea la populația întregii , indiferent de religie, așa cum se poate observa în diferitele carte din secolele al XIV-lea și al XV-lea, emise în timpul domniei banului (1322–1353), banului și apoi regelui Tvrtko I Kotromanić (1353–1366, 1367–1391), regelui Stjepan Ostoja (1398–1404, 1409–1418) etc. În aceste carte, conducătorii bosniaci îi menționează pe bosniacii buni ca martori.Nakaš, Župarić, Lalić, Dautović, Kurtović, Codex diplomaticus regni bosnae - povelje i pisma stare bosanske države, Mladinska knjiga Sarajevo, 2018, pp. 70, 73, 75, 79, 93, 96, 99, 107, 112, 381.

Istorie Cele mai vechi exemple de folosire a demonimului „Bošnjani” se găsesc în documentele medievale de stat din secolul al XII-lea (carte), de origine bosniacă și/sau străină, scrise cu , în care se face referire la nobilimea , la supușii nobililor, la rudele lor și membrii familiilor acestora, la martorii unor litigii, precum și la întocmirea testamentelor și a contractelor etc. Acest demonim a fost folosit în mod deosebit în cartele membrilor familiei regale și a magnaților bosniaci, iar unul dintre ultimii care l-au folosit a fost regele bosniac (1461–1463), înainte de .Gregor Čremošnik, Bosanske i humske povelje srednjega vijekaAleksandar Solovjev, „Vlasteoske Povelje Bosanskih Vladara”, în Istorisko – Pravni zbornik, Sarajevo Pravni fakultet, anul I, nr. 1, 1949.

Demonimul apare în mai multe documente din acea epocă, fiind asociat adesea cu adjectivul „bun” (Dobri / Добри). De exemplu, un document latinesc din 1417 al regelui Stjepan Ostoja (1398–1404, 1409–1418) îi menționează pe i nostri boni Bosnensi, iar același termen este folosit într-un document din 1419 al fiului și succesorului său, Stjepan Ostojić (1418–1420). Istoricul susține că expresia datează din vremea domniei banului (1322–1353). Sintagma „Dobri Bošnjani” (Добри Бошњани; „bosniacii buni”), care apare în documentele istorice (carte) ca o categorie socială și etnică, este corelată de istoricul Srečko Džaja cu sintagma similară „” („oameni buni”).Srećko M. Džaja, „«Dobri Bošnjani» i «boni homines» ”, în Dijalog, Sarajevo, nr. 1-2, 2006, p. 125.

Semnificație Istoricul bosniac , care citează scrierile istorice ale lui Ferdo Šišić și , consideră că acest termen este folosit în documentele regale pentru a-i desemna pe nobilii bosniaci, fără a indica apartenența lor religioasă, iar în sens politic pentru a-i deosebi pe locuitorii provinciei Bosnia de locuitorii altor ținuturi dobândite în perioada de glorie a Regatului Bosniei și aflate sub stăpânirea acestuia.

Renașterea termenului În perioada stăpânirii austro-ungare asupra Bosniei, termenul Bošnjak („bosniac”) a fost folosit mai des până la începutul secolului al XX-lea și este regăsit în scrierile unor călugări franciscani bosniaci, precum istoricii și scriitorii și (membri importanți ai ordinului), care au fost primii care i-au atribuit un sens etnic și național. Situația s-a schimbat din nou în cursul secolului al XX-lea, atunci când termenul preferat a devenit Bosanac. După proclamarea independenței Bosniei și Herțegovinei la începutul anilor 1990, bosniacii au decis să folosească termenul (pe atunci) arhaic Bošnjaci – bosniaci – ca nume al națiunii lor, pe baza conotațiilor etno-geografice istorice ale cuvântului.

Note

Categorie:Bosniaci Categorie:Istoria Bosniei și Herțegovinei