Josipina Urbančič (nume de căsătorie Toman), care a publicat sub pseudonimul Josipina Turnogradska (denumită mai târziu Turnograjska, ), a fost una dintre primele scriitoare, poete și compozitoare slovene.

Biografie Josipina a fost botezată ca Josepha Constantia Anna Urbantschitsch.Taufbuch. Preddvor. 1822–1858. p. 40. Retrieved 30 August 2021. Ea s-a născut la , atunci parte a Imperiului Austriac, (acum parte a comunei Preddvor), de la numele castelului și-a ales pseudonimul Turnograjska (literal „de Castelul Turn”). Când a trimis prima ei povestire editorului revistei literare Slovenska Bčela, ea a explicat alegerea numelui scriind: „Fiii slavi sunt dornici să-și arate puterea și valoarea. De ce să nu aibă fiicele slave aceeași dorință? Acesta este motivul pentru care am decis să încerc să scriu ceva în limba mea blândă și îndrăznesc să trimit la lumina zilei o povestire din colecția mea și să vă rog să o includeți în publicația dvs. Numele meu este Josipina Turnograjska, deoarece Castelul Turn este casa mea.”

Părinții ei au fost Johann Nepomuk Urbantschitsch și Josephina Terpinz, din Craina locală. Tatăl ei a murit când ea a avut doar opt ani.

A fost educată de profesori privați în Castelul Turn, în special în muzică, religie, precum și în latină și italiană. Ea a învățat singură limba franceză. După 1849, un nou tutore a extins materiile de instruire pentru a include greaca veche, științele naturale și istoria, cu un accent deosebit pe slovenă și istoria popoarelor slave. Această schimbare s-a dovedit a fi catalizatorul trezirii unui entuziasm național în Josipina, care a făcut-o să decidă să devină scriitoare.

În 1850 s-a logodit cu , un poet care va deveni mai târziu un avocat de succes și un politician influent. Toman a studiat dreptul la Graz și în timpul logodnei lor cei doi au avut o bogată corespondență. Mai mult de o mie de scrisori au supraviețuit, unele de până la douăzeci și cinci de pagini. Importanța acestor scrisori nu este dată doar pentru că arată relația și sentimentele celor doi îndrăgostiți despărțiți, ci și pentru că oferă o perspectivă importantă asupra vieții de zi cu zi de la mijlocul secolului al XIX-lea în Țările Slovene. În 1853 s-au căsătorit și datorită slujbei lui Toman, s-au mutat definitiv la Graz. Josipina a murit acolo un an mai târziu, după o combinație de complicații la nașterea copilului și rujeolă. A avut doar 20 de ani. Este înmormântată la Graz, în cimitirul Sfântului Lenart.

Mira Delavec a scris despre ea un roman biografic intitulat Șoapta canapelei roșii (Šepet rdeče zofe).

Lucrări scrise stanga|miniatura|289x289px| Bustul Josipinei Turnograjska de pe fațada Castelului Turn din Preddvor Josipina a avut cunoștințe extinse despre literatura slovenă și europeană și a admirat foarte mult poezia lui France Prešeren (i-a copiat stilul în scrisul ei), pe scriitorii romantici germani precum și romanele de aventuri populare ale vremii. În scrierile ei a pus accent pe rolul femeilor ca scriitoare, precum și pe trezirea națională. Munca ei a fost apreciată în alte zone ale lumii vorbitoare de slavă (Rusia și Țările Cehe), mai ales pentru că a scris într-o limbă slavă.

În perioada de după căderea regimului absolutist Metternich, cenzura strictă a fost slăbită și activitățile culturale cu o notă mai puternică slovenă și slavă au început să înflorească. Opera Josipinei a fost marcată de ideile naționalismului romantic, care în Țările Slovene era legat de și panslavismul slav.

În scurta ei viață creativă, Josipina Turnograjska a scris în jur de treizeci de povestiri, prima când avea doar șaptesprezece ani. Ea și-a ales sursa de inspirație din istoria slovenilor și a altor popoare slave, precum și din legendele populare. Ea a pus mare accent pe descrierile poetice ale naturii.

Cinci dintre povestirile ei au fost publicate în revistele literare Slovenska Bčela („Albina slovenă”, 1851) editată de , trei în Zora („Zori”) și una în almanahul Vodnikov spomenik („Monumentul lui ”, 1852 – 1853). Aproximativ douăzeci de texte au rămas nepublicate în momentul morții ei.

Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale este povestirea Veronicăi de Desenice, o eroină tragică din perioada Renașterii, care a fost ucisă din cauza relației amoroase cu Frederic al II-lea la curtea Conților de Celje. În povestirea sa, intitulată Nedolžnost in sila (Inocență și forță), ea a dezvoltat motivul Veronicii ca eroină slavă și a slavizat numele lui Hermann al II-lea de Celje și al fiului său Frederick ca Jerman și Miroslav.

O altă povestire, Rožmanova Lenčica, a prezentat, de asemenea, o eroină feminină din secolul al XV-lea care a luptat contra turcilor în locul tatălui ei ucis și s-a întors să se căsătorească cu iubitul ei pe insula Bled.

Alte povestiri importante sunt: Izdajstvo in sprava (Trădare și reconciliere), despre eroul albanez Gerge Kastrioti Skanderbeg, Povest o Bolgarskem knezu Borisu (Povestea ducelui bulgar Boris) despre convertirea bulgarilor la creștinism sau povestirea Slavljanski mučenik (Un slav martir) despre eroul politic slovac Vilko Šulek care a fost executat de maghiari.

În Svatoboj puščavnik (Svatoboj Pustnicul), ea a scris despre un conducător învins care a mers în deșert unde, în simplele împrejurimi, a recunoscut importanța vieții.

Ea a scris două poezii: Zmiraj krasna je narava (Întotdeauna frumoasă e natura) și Donava (Dunărea).

De asemenea, a compus o serie de cântece pentru pian cu versuri slovene.

Povestiri

Boris, Zora 1852 Carigrajski Patriarh, Slovenec 1851 Cesar v Ljubljani, 1850 Domoljubje, 1850 Donava, 1854 Hoja iz Preddvora na Turn, 1850 Izdajstvo in sprava, Slovenska bčela 1851 Jelen, 1850 Jesen, 1850 Kakor bo božja volja, tako pa bo, 1850 Katarina, ruska carica Lep izgled ljubezni do sovražnikov, 1850 Marula,1851, Vodnikov spomenik 1859 Moč vesti, 1851 Na grobu Prešerna, 1851 Nedolžnost in sila, Slovenska bčela 1851 Nepoznani dvobojnik, 1851 Nesrečen prepir, 1850 Nikola Zrinji, največji slavjanski vojak, 1851 Očetova kletev, 1850 Petelin, 1850 Poljski rodoljub, 1850 Pomlad Popotnik, 1850 Povračilo, 1850 Razvaline Pustiga grada, 1850 Rožmanova Lenčica, Zora 1852 Slavljanski mučenik, Slovenska bčela 1851 Sodba Bretislavova, 1850 Spitignejev in udova, 1851 Sprava, 1850 Svatoboj puščavnik, Slovenska bčela 1851 Svoboda, 1850 Svobodoljubna Slavjanka, 1850 Trdoslav, Zora 1852 Vilica, 1851 Vojvoda Ferdinand Brannšveigovski in francozki v vojski vjeti oficirji, 1850 Zvestoba do smrti, Slovenska bčela 1851

Cântece

Zmiraj krasna je narava Noč na grobu Smereka

Moștenire Nepotul Josipinei Urbančič a fost medicul vienez . Acesta a fost bunicul actorului austro-germano-american Christoph Waltz.

În memorie ei, Societatea Culturală Josipina Turnograjska îi poartă numele. Mai multe străzi îi poartă numele - din Ljubljana, Maribor etc.

Istoria literară slovenă nu a acordat o importanță deosebită Josipinei Turnograjska ca poetă, doar ca povestitoare.

Note

Bibliografie Nataša Budna Kodrič, „Zgodba Josipine Turnograjske in Lovra Tomana” Kronika 51 (2003), 197–216. Mira Delavec, Nedolžnost in sila, življenje in delo Josipine Urbančič Turnograjske (Kranj: Gorenjski glas, 2004). Helga Glušič, Sto Slovenskih Pripovednikov (Ljubljana: Prešernova družba, 1996) Ivan Lah, Josipina Turnograjska: njeno življenje in delo (Maribor: Slovenska ženska knjižnica, 1921). Alenka Šelih et al., Pozabljena polovica: portreti žensk 19. în 20. stoletja na Slovenskem (Ljubljana: SASA, 2007). Blažić, Milena Mileva „Un sondaj al scriitoarelor de basme slovene”. CLCWeb: Literatură și cultură comparată 15.1 (2013): <https://doi.org/10.7771/1481-4374.2064>

Categorie:Nașteri în 1833 Categorie:Decese în 1854 Categorie:Decese la naștere Categorie:Scriitoare din secolul al XIX-lea Categorie:Poeți din secolul al XIX-lea Categorie:Compozitori din secolul al XIX-lea Categorie:Poeți sloveni Categorie:Poete slovene Categorie:Nașteri pe 9 iulie Categorie:Decese pe 1 iunie