Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în anul 2024.

Evenimente Ianuarie

2 ianuarie – Agenția Meteorologică Japoneză (JMA) a publicat setul de date JRA-55, confirmând că anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat la nivel global, cu 1,43 °C peste nivelul de referință din perioada 1850-1900. Această valoare este cu 0,14 °C peste recordul anterior, stabilit în 2016. 5 ianuarie Oamenii de știință raportează că galaxiile nou-născute în universul foarte timpuriu aveau formă de „banană”, spre surprinderea cercetătorilor. Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA) publică primele date științifice trimise de telescopul său spațial cu raze X lansat în septembrie 2023. Acesta a obținut cel mai detaliat spectru de raze X al unei rămășițe de supernovă și a observat gaz fierbinte în interiorul unui mare roi de galaxii. 8 ianuarie – A avut loc prima lansare reușită a noului lansator de mare capacitate Vulcan, care a trimis pe Lună sonda spațială Peregrine, creată de Astrobotic Technology; aceasta este prima misiune din cadrul programului Commercial Lunar Payload Services al NASA. Din cauza unei probleme a propulsoarelor sondei, Peregrine a pierdut prea mult combustibil iar aselenizarea nu va mai avea loc. 9 ianuarie – În cadrul unei descoperiri științifice care ar putea schimba modul în care înțelegem felul în care lumina interacționează cu materia, cercetătorii de la grupul Attoscience and Ultrafast Optics din cadrul Institutului de Științe Fotonice (ICFO) din Barcelona au descoperit o nouă fază a materiei, denumită „hibrid lumină-materie”. 10 ianuarie – Oamenii de știință anunță că dispariția lui Gigantopithecus blacki, cea mai mare primată cunoscută ca locuind pe Pământ, care a trăit într-o perioadă cuprinsă între acum 2 milioane și 350.000 de ani în urmă, s-a datorat în mare parte incapacității maimuței de a se adapta la o dietă mai potrivită pentru un mediu semnificativ schimbat. 11 ianuarie Oamenii de știință anunță descoperirea Tyrannosaurus mcraeensis, o specie mai veche de Tyrannosaurus care a trăit cu 5–7 milioane de ani înainte de Tyrannosaurus rex și care ar putea avea o importanță fundamentală pentru evoluția speciei. Biologii anunță descoperirea celei mai vechi piei fosilizată, cu o vechime de aproximativ 289 de milioane de ani, și posibil pielea unei reptile antice. Un studiu realizat în regiunea Caatinga din Brazilia arată că biomul său semi-arid ar putea pierde peste 90% din speciile de mamifere până în 2060, chiar și în cel mai optimist scenariu privind schimbările climatice. 12 ianuarie – 2023 este confirmat ca fiind cel mai cald an înregistrat vreodată de mai multe agenții științifice. NASA raportează o cifră de 1,4 grade Celsius peste media de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au început înregistrările moderne. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică raportează o cifră de 1,35 grade Celsius. Berkeley Earth raportează o cifră de 1,54 grade Celsius.

13 ianuarie – NASA deschide complet containerul recuperat cu mostre de pe asteroidul Bennu, după trei luni de încercări eșuate. 16 ianuarie – Oamenii de știință din China anunță prima clonare reușită a unei maimuțe rhesus. 17 ianuarie – Un studiu publicat în revista Nature arată că stratul de gheață din Groenlanda se topește cu 20% mai repede decât estimările anterioare. Pierderea actuală de 30 de milioane de tone de gheață pe oră este „suficientă pentru a afecta circulația oceanică și distribuția energiei termice pe glob”. 18 ianuarie S-a constatat că pescuitul cu traule de fund eliberează în fiecare an 340 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă, aproape 1% din toate emisiile globale de CO2. Doi roboți asemănători cu insectele sunt considerați de către Universitatea de Stat din Washington ca fiind cei mai mici, mai ușori și mai rapizi micro-roboți complet funcționali creați vreodată. 19 ianuarie – Sonda lunară SLIM a Agenției Spațiale a Japoniei realizează prima aterizare ușoară pe Lună a unei nave spațială japoneze. Japonia devine a cincea țară care ajunge pe satelitul natural al Pământului, după Statele Unite, Uniunea Sovietică, China și India. 24 ianuarie – Descoperirea a 85 de exoplanete candidate pe baza datelor furnizate de observatorul TESS este raportată de Universitatea din Warwick. Toate au perioade orbitale cuprinse între 20 și 700 de zile, cu temperaturi similare cu cele ale planetelor din sistemul nostru solar. 25 ianuarie Agenția Spațială Europeană (ESA) dă undă verde pentru sonda spațială Laser Interferometer Space Antenna (LISA). Aceasta va fi lansată în 2035. NASA anunță încetarea misiunii elicopterului Ingenuity de pe Marte, după ce vehiculul a suferit o avarie la unul dintre rotoare. 26 ianuarie – Astronomii raportează detectarea vaporilor de apă în atmosfera lui GJ 9827 d, o exoplanetă de aproximativ două ori mai mare decât Pământul. 29 ianuarie Compania americană de neurotehnologie Neuralink anunță că a implantat pentru prima dată interfața creier–computer într-un creier uman și că persoana respectivă „se recuperează bine”, „rezultatele inițiale arătând o detectare promițătoare a vârfurilor de neuroni”. Din spațiu, astronautul Marcus Wandt de pe Stația Spațială Internațională a realizat o premieră: a controlat un robot cu patru picioare numit Bert, aflat pe Pământ. Echipat cu membre similare cu cele ale animalelor, spre deosebire de roțile tradiționale, Bert ar putea facilita explorarea planetelor precum Marte, permițând roboților să urce pante abrupte sau să se strecoare prin peșteri. 31 ianuarie – NASA anunță descoperirea unui super-Pământ numit TOI-715 b, situat în zona locuibilă a unei stele pitice roșii, la o distanță de aproximativ 137 de ani-lumină.

Februarie

2 februarie – Oamenii de știință raportează o posibilă modalitate de rezolvare a problemei celor trei corpuri; o problemă notabilă de o importanță deosebită pentru fizică și mecanica clasică. 3 februarie – Telescopul spațial James Webb a detectat două exoplanete care orbitează în jurul unor stele moarte, sau pitice albe. Atunci când o stea devine pitică albă, distruge toate planetele din inteiorul sistemului său planetar. Una dintre exoplanete se află la o distanță față de pitica albă care o găzduiește care este egală cu aproximativ 11,5 ori distanța dintre Pământ și Soare. Cealaltă exoplanetă se află la o distanță mai mare față de steaua-mamă moartă, la o distanță de aproximativ 34,5 ori mai mare decât cea dintre Pământ și Soare. Observarea acestor exoplanete ne-ar putea face să înțelegem ce s-ar putea întâmpla cu planetele de dincolo de Marte, giganții gazoși Jupiter și Saturn, atunci când Soarele va muri. 5 februarie Oleg Kononenko, cosmonautul aflat pe Stația Spațială Internațională din 15 septembrie 2023, a depășit recordul deținut de colegul său Ghenadi Padalka pentru cel mai lung timp petrecut cumulat pe orbită, de 878 zile, 11 ore și 30 de minute în spațiu, de-a lungul a 5 zboruri cosmice. Kononenko, aflat și el în cea de-a 5-a misiune spațială, va fi primul om care va depăși 1000 de zile petrecute cumulat pe orbită, deoarece misiunea sa la bordul Stației se va încheia la 24 septembrie 2024. Grupul de lucru pentru nomenclatura corpurilor mici a anunțat că Zoozve este noua denumirea a asteroidului de dimensiuni sub-kilometrice și un cvasi-satelit temporar al lui Venus.

6 februarie Oamenii de știință raportează o nouă specie de midii numită Vadumodiolus teredinicola. Biologii raportează o nouă specie de meduză numită Santjordia pagesi. 7 februarie Studiile științifice raportate sugerează că particulele de praf cosmic ar fi putut răspândi, printr-un proces numit panspermie, viața pe Pământ și în alte părți ale Universului. A fost descrisă o nouă specie de pterosaur, Ceoptera evansae. A fost descoperit un ocean de apă sub suprafața uneia dintre lunile planetei Saturn, Mimas. Informațiile colectate de sonda Cassini a NASA referitoare la rotația și orbita lui Mimas demonstrează existența unui ocean subteran de lichid, situat la aproximativ 20–-30 de kilometri sub crusta sa înghețată. 8 februarie – Misiunea PACE a NASA este lansată la bordul unei rachete Falcon 9 de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral din Florida, Statele Unite, pentru a studia oceanul și atmosfera Pământului. 12 februarie Este anunțată prima detectare a moleculelor de apă pe suprafața asteroizilor, în urma analizei spectrale a 7 Iris și 20 Massalia, două obiecte mari din centura principală de asteroizi. Un asteroid relativ mic, numit 2024 CY1, a trecut pe lângă Pământ la o distanță de aproximativ 121.148 kilometri. Descoperit cu doar trei zile înainte de apropierea sa, 2024 CY1 este al zecelea asteroid cunoscut care a trecut pe lângă planeta noastră la o distanță mai mică de 400.000 de km în 2024, și al treilea în această lună. Având un diametru estimat între 3,8 și 8,4 metri, 2024 CY1 este considerat un asteroid relativ mic.

14 februarie – O structură subacvatică veche de peste 10.000 de ani din Epoca de Piatră a fost descoperită în Golful Mecklenburg, în Marea Baltică. Zidul de piatră, lung de un kilometru, ar putea fi cea mai veche structură realizată de om. 15 februarie – La Centrul Spațial Kennedy din Florida, Statele Unite este lansată Odysseus, o misiune care „vizează crearea unei economii lunare comerciale, livrarea de încărcături comerciale și de încărcături științifice și tehnologice ale NASA care vor deschide calea pentru o prezență umană durabilă pe și în jurul Lunii”. 16 februarie – A fost descrisă o nouă specie de plesiosauroid, Franconiasaurus brevispinus. Materialul fosil a fost descoperit în sedimentele din groapa fosiliferă Mistelgau din Formațiunea Jurensismergel, Bavaria, Germania. Exemplarul holotip a fost descoperit între 2014 și 2018 și constă într-un schelet aproape complet, parțial articulat. 20 februarie Astronomii au identificat cel mai luminos obiect observat vreodată, QSO J0529-4351, un quasar care acumulează aproximativ o masă solară pe zi. Eunectes akayima, o nouă specie de șarpe anaconda uriaș, este descrisă pentru prima dată. 22 februarie – Modulul de aterizare Nova-C al companiei americane Intuitive Machines, numit Odysseus, devine primul vehicul comercial care aterizează pe Lună în cadrul misiunii IM-1. Landerul include și Biblioteca Lunară care conține o versiune a Wikipedia în limba engleză, opere de artă, selecții din Internet Archive, porțiuni din Proiectul Gutenberg și multe altele. Se preconizează că aceasta va rămâne pe Lună într-o stare lizibilă timp de miliarde de ani. 23 februarie Cercetătorii anunță studii care, pentru prima dată, au măsurat gravitația la nivel microscopic. Sunt descoperiți trei noi sateliți ai sistemului solar, unul în jurul lui Uranus și doi în jurul lui Neptun, ceea ce ridică numărul total de sateliți cunoscuți la 28 și, respectiv, 16. 28 februarie – Un studiu publicat în British Medical Journal face legătura între alimentele ultraprocesate și 32 de efecte negative asupra sănătății, inclusiv un risc mai mare de boli de inimă, cancer, diabet de tip 2, tulburări de sănătate mintală și moarte prematură.

Martie

4 martie – Astronomii raportează că suprafața Europei, luna planetei Jupiter, ar putea avea mult mai puțin oxigen decât se presupunea anterior, sugerând că luna are un mediu mai puțin ospitalier pentru existența formelor de viață decât s-a considerat anterior. 6 martie – Telescopul James Webb a observat o galaxie „moartă” formată la doar 700 de milioane de ani după Big Bang, cea mai veche de acest fel descoperită vreodată. Galaxia, similară cu o stea „trăiește repede, mori tânăr”, a încetat să formeze stele după o explozie inițială rapidă, posibil din cauza unei găuri negre supermasive. Această descoperire ne ajută să înțelegem mai bine evoluția galaxiilor timpurii.