Obiectivul de dezvoltare durabilă 16 (ODD 16 sau Obiectivul Global 16) - „Pace, justiție și instituții puternice” este unul dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă adoptate de Națiunile Unite în 2015. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, obiectivul este: „Promovarea societăților pașnice și incluzive pentru dezvoltarea durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și construirea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile”.
Obiectivul are 12 ținte. Primele zece sunt ținte de rezultat: reducerea violenței, protejarea copiilor de abuz, exploatare, trafic și violență, promovarea statului de drept și asigurarea accesului egal la justiție, combaterea crimei organizate și a fluxurilor financiare ilicite și a traficului de arme, reducerea substanțială a corupției și mitei, dezvoltarea unor instituții eficiente, responsabile și transparente, adoptarea unor decizii receptive, incluzive și reprezentative, consolidarea participării la guvernanța globală, asigurarea identității juridice universale, asigurarea accesului public la informații și protejarea libertăților fundamentale. Celelalte două ținte sunt mijloace de implementare: consolidarea instituțiilor naționale pentru prevenirea violenței și combaterea criminalității și a terorismului, promovarea și aplicarea legilor și politicilor nediscriminatorii.
Context
Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 16 - Pace, justiție și instituții puternice abordează nevoia de a promova pacea și instituțiile incluzive. Domeniile de îmbunătățire includ, de exemplu: reducerea cazurilor de violență letală, reducerea numărului de decese civile în conflicte și eliminarea traficului de persoane.
Conflictele violente în desfășurare și cele nou apărute din întreaga lume afectează calea globală către pace și atingerea ODD 16. În mod alarmant, anul 2022 a fost martorul unei creșteri de peste 50% a deceselor civile legate de conflicte, în mare parte din cauza războiului din Ucraina.
La sfârșitul anului 2022, 108,4 milioane de persoane au fost strămutate forțat în întreaga lume, ceea ce reprezintă o creștere cu 19 milioane față de sfârșitul anului 2021 și de două ori și jumătate față de numărul înregistrat cu zece ani în urmă.
În 2021, lumea a cunoscut cel mai mare număr de omucideri intenționate din ultimele două decenii.
Violența armată și insecuritatea au un impact distructiv asupra dezvoltării unei țări, afectând creșterea economică și ducând adesea la nemulțumiri de lungă durată în rândul comunităților. Violența afectează, de asemenea, sănătatea și bunăstarea copiilor, precum și capacitatea lor de a se dezvolta, cauzează traume și slăbește incluziunea socială. Lipsa accesului la justiție înseamnă că conflictele rămân nerezolvate și oamenii nu pot obține protecție și despăgubiri. Instituțiile care nu funcționează conform legilor sunt predispuse la arbitrar și abuz de putere și sunt mai puțin capabile să asigure tuturor un serviciu public corespunzător.
Ținte, indicatori și progres
ONU a definit 12 ținte și 24 indicatori pentru ODD 16 care urmează să fie atinse până în anul 2030: reducerea violenței pretutindeni (16.1), protejarea copiilor de abuz, exploatare, trafic și violență (16.2), promovarea statului de drept și asigurarea accesului egal la justiție (16.3), combaterea criminalității organizate și a fluxurilor ilicite financiare și de arme (16.4), reducerea substanțială a corupției și a mitei (16.5), dezvoltarea instituțiilor eficiente, responsabile și transparente (16.6), asigurarea unui proces decizional receptiv, incluziv și reprezentativ (16.7), consolidarea participării la guvernanța globală (16.8), asigurarea identității juridice universale (16.9), asigurarea accesului public la informații și protejarea libertăților fundamentale (16.10), consolidarea instituțiilor naționale pentru prevenirea violenței și combaterea criminalității și terorismului (16.a) și promovarea și aplicarea legilor și politicilor nediscriminatorii (16.b).
Ținta 16.1: Reducerea violenței pretutindeni
Textul integral al Țintei 16.1 este: „Reducerea în mod semnificativ a tuturor formelor de violență și ratele de decese asociate pretutindeni”.
Această țintă are patru indicatori:
indicatorul 16.1.1 „Numărul de victime ale omuciderii intenționate la 100.000 de locuitori, după sex și vârstă”, indicatorul 16.1.2 „Numărul de decese cauzate de conflicte la 100.000 de locuitori, după sex, vârstă și cauză”, indicatorul 16.1.3 „Ponderea populației supusă (a) violenței fizice, (b) violenței psihologice și (c) violenței sexuale în ultimele 12 luni”, indicatorul 16.1.4 „Ponderea populației care se simte în siguranță umblând neînsoțită prin zona în care locuiește”.
Violența bazată pe onoare (Honor based violence - HBV) este adeseori considerată nu drept crimă sau violență, ci mai degrabă ca o realizare eroică pe baza credințelor religioase, comisă de obicei de un membru al familiei de sex masculin. Organizația Națiunilor Unite estimează că aproximativ 5.000 de femei sunt ucise anual din această cauză. Cu toate acestea, numărul real este de câteva ori mai mare din cauza administrării slabe a acestor infracțiuni. Autoritățile sunt reticente în a raporta statistici care le-ar putea afecta reputația internațională sau sunt mituite pentru a proteja reputația familiei. În zonele unde izbucnește un conflict, este mai probabil ca bărbații să moară pe câmpurile de luptă, dar femeile vor fi vizate pentru violență sexuală, exploatare și alte încălcări ale drepturilor omului.
Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (United Nations Office on Drugs and Crime - UNODC) a raportat că, în 2017, aproximativ 464.000 de persoane au fost victime ale omuciderilor intenționate, iar rata omuciderilor a fost de 6,1 la 100.000 de persoane. Două treimi din omuciderile globale au loc în America Latină, Caraibe și în Africa subsahariană. Sărăcia, inegalitatea economică și șomajul ridicat în rândul tinerilor sunt unele dintre motivele majore care determină ratele ridicate de omucideri din America Latină. UNODC a constatat că omuciderile au o probabilitate de patru ori mai mare de a avea loc în regiunile cu disparități economice mari decât cele caracterizate de echitate economică, ceea ce ajută la explicarea ratelor ridicate de omucideri din unele regiuni din America Latină. Deși ratele de omucidere au înregistrat o scădere în ultimii ani, progresul în ceea ce privește ODD 16 s-a inversat. Dacă tendințele globale actuale continuă, se estimează că toate formele de violență vor crește cu 10-46% până în 2030.
Ținta 16.2: Protejarea copiilor de abuz, exploatare, trafic și violență
Textul integral al Țintei 16.2 este: „Până în 2030, eradicarea abuzului, exploatării, traficului și tuturor formelor de violență și tortură împotriva copiilor".
Această țintă are trei indicatori:
indicatorul 16.2.1: „Ponderea copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 17 ani care au suferit în ultima lună orice formă de pedeapsă fizică și/sau agresiune psihologică din partea celor care îi îngrijesc”, indicatorul 16.2.2: „Numărul de victime ale traficului de persoane la 100.000 de locuitori, după sex, vârstă și formă de exploatare”, indicatorul 16.2.3: „Proporția de femei și bărbați tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani care au suferit o formă de violență sexuală până la vârsta de 18 ani”.
Unul dintre obiective este eradicarea traficului sexual, a muncii forțate și a tuturor formelor de violență și tortură împotriva copiilor. Totuși, această țintă este dificil de monitorizat, deoarece nu există date suficiente despre anumite tipuri de infracțiuni, de exemplu pedepsele violente pentru copii. Violența împotriva copiilor din partea asistenților sociali este larg răspândită Pandemia COVID-19 a amplificat provocările privind protecția copilului și serviciile de sănătate mintală, astfel încât nicio țară nu este pe cale să elimine toate formele de violență și să promoveze sănătatea mintală și bunăstarea, așa cum prevede Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
În 2017, ONU a raportat unele progrese în depistarea victimelor traficului de persoane. Numărul cazurilor de exploatare sexuală a scăzut, dar cel al cazurilor de muncă forțată a crescut.
Ținta 16.3: Promovarea statului de drept și asigurarea accesului egal la justiție
Textul integral al Țintei 16.3 este: „Până în 2030, promovarea statului de drept la nivel național și internațional și asigurarea accesului egal la justiție pentru toți".
Această țintă are trei indicatori:
indicatorul 16.3.1: „Ponderea victimelor violenței din ultimele 12 luni care au raportat infracțiunea autorităților competente sau altor mecanisme de soluționare a conflictelor recunoscute oficial”, indicatorul 16.3.2: „Ponderea deținuților fără o condamnare definitivă din totalul deținuților din penitenciare”, indicatorul 16.3.3: „Ponderea populației care a fost parte într-o dispută juridică în ultimii doi ani și care a accesat un mecanism formal sau informal de soluționare a disputelor, după tipul de mecanism”.
În ceea ce privește indicatorul 16.3.2, un raport de progres din 2019 concluzionează că dintre cele 149 de țări cu date disponibile, 31 de țări au înregistrat „o rată mai mică de 15%”, iar 62 au înregistrat „o rată mai mare de 35%”. Țările din Asia și Oceania au înregistrat creșteri mari ale ratelor în perioada 2016-2018.
Indicatorul 16.3.3 a fost adăugat la cadrul de indicatori oficial în 2020, când a fost aprobat de Comisia de Statistică a Națiunilor Unite. Măsoară ponderea populației care a fost parte într-o dispută juridică în ultimii doi ani și care a accesat un mecanism formal sau informal de soluționare a disputelor, în funcție de tipul de mecanism.
Ținta 16.4: Combaterea criminalității organizate și a fluxurilor ilicite financiare și de arme
Textul integral al Țintei 16.4 este: „Până în 2030, reducerea în mod semnificativ a fluxurilor financiare ilicite și a fluxurilor de arme, consolidarea recuperării și returnării bunurilor furate și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată".
Această țintă are doi indicatori:
indicatorul 16.4.1: „Valoarea totală a fluxurilor financiare ilicite de intrare și de ieșire (în dolari americani)”, indicatorul 16.4.2: „Ponderea armelor confiscate, găsite sau predate a căror origine sau context ilicit a fost urmărit sau stabilit de o autoritate competentă în conformitate cu instrumentele internaționale”.
Ținta 16.5: Reducerea substanțială a corupției și mitei
Textul integral al Țintei 16.5 este: „Reducerea substanțială a corupției și a mitei sub toate formele".
Această țintă are doi indicatori:
indicatorul 16.5.1: „Ponderea persoanelor care au avut cel puțin un contact cu un funcționar public și care au dat mită unui funcționar public sau li s-a solicitat mită de către acești funcționari publici, în ultimele 12 luni”, indicatorul 16.5.2: „Ponderea întreprinderilor care au avut cel puțin un contact cu un funcționar public și care au dat mită unui funcționar public sau li s-a solicitat mită de către un funcționar public în ultimele 12 luni”.
Pe baza datelor disponibile din 38 de țări, colectate în perioada 2010-2020, mita pentru accesul la serviciile publice a fost cel mai puțin prezentă (rată medie de 3,7%) în țările cu venituri mari și cea mai prezentă (rată medie de 22,3%) în țările cu venituri mai mici.
Ținta 16.6: Dezvoltarea unor instituții eficiente, responsabile și transparente
Textul integral al Țintei 16.6 este: „Dezvoltarea unor instituții eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile".
Această țintă are doi indicatori:
indicatorul 16.6.1: „Cheltuielile guvernamentale primare ca proporție din bugetul aprobat inițial, după sector (sau după conturi bugetare sau similar)”, indicatorul 16.6.2: „Ponderea populației mulțumită de ultima experiență în privința serviciilor publice”.
Ținta 16.7: Asigurarea unui proces decizional receptiv, incluziv și reprezentativ