Herbert von Karajan, sau Heribert Ritter von Karajan, în Austria Ritter fiind rangul nobiliar de cavaler (nume complet: Heribert Adolf Ernst Ritter von Karajan, ) a fost un dirijor austriac.
Date biografice thumb|left| Ernst şi Marta, părinţii lui Herbert von Karajan thumb|left|Salzburg - Casa în care s-a născut dirijorul Herbert von Karajan
Herbert von Karajan s-a născut la Salzburg, în Austria (Cisleithania), în Imperiul Austro-Ungar la 5 aprilie 1908, într-o familie înstărită, ca fiu al lui Ernst von Karajan și al Martei născută Kosmač, de origine slovenă Osborne, Richard: Herbert Von Karajan: A Life in Music, http://books.google.com/books?id=5jKcs-IcZNIC&pg=PA8&dq=Karajan+Greek-Macedonian&lr=&sig=bNQ1G9LUCGsZqGYlXEd0kEgIqr4 Din partea tatălui, dirijorul avea un strămoș aromân, după unele surse, Gheorghe Ion CaraionBinder, David: Vlachs, A Peaceful Balkan People, „Mediterranean Quarterly”, pp. 115–24, 15:4, 2004, sau după alteleKater, Michael H: The Twisted Muse: Musicians and Their Music in the Third Reich, p. 56, http://books.google.com/books?id=XzQp-tZm9oMC&pg=PA56&lr=&as_brr=3&ei=p7qzStSZDJjGM_jllKAD#v=onepage&q=&f=false, grec Gheorghios Ianis Karaianis, originar din orașul Kozani, Rumelia, atunci provincie otomană (actualmente în Macedonia de vest, care aparține de Grecia)<ref>Osborne, Richard: Herbert Von Karajan: Op. cit.</ref>. În 1767 el și fratele său s-au mutat la Viena sau poate, la Chemnitz, în Saxonia, unde au fost printre fondatorii industriei textile a Saxoniei. Ambii frați au fost înnobilați la 1 iunie 1792 de Frederic August, pe atunci principe elector al Saxonei, cu dreptul adăugării prepoziției „von” numelui de familie: „von Karajan”. Unul din ascendenții lui Herbert von Karajan a fost germanistul vienez Theodor von Karajan. thumb|left|220px|Herbert von Karajan dirijază la Madrid Abgebildete Personen, 1 august 1940 thumb|220 px|Herbert von Karajan la pupitrul Operei de Stat din Berlin, 1941 Prin desființarea oficială a aristocrației în 1919 în Austria, familia von Karajan și-a pierdut dreptul de a folosi particula nobiliară „von”. Dirijorul a pretins autorităților austriece să i se acorde dreptul de a refolosi particula „von”, altminteri va refuza să mai susțină concerte în Austria. Autoritățile i-au acceptat derogarea de la lege, ca „nume artistic”.Rockwell, John: General Music Director of Europe, The New York Times, 22 iunie 1986, http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=9A0DEFD71E3BF931A15755C0A960948260Herbert Von Karajan-Karajan Family, http://www.karajan.co.uk/family.html Frölichsthal, Georg, Der österreichische Adel seit 1918. Vortrag vor dem Deutschen Adelsrechtsausschuß am 13. September 1997 (Aristocrația austriacă din 1918 încoace. Cuvântare la 13 septembrie 1997 în fața Comisiei Germane pentru Dreptul Nobiliar). Citat: „..Letztere [Anm.: die Vollzugsanweisung zum Adelsaufhebungsgesetz] hat die Verwendung von Adelstiteln für sich selbst unter anderem dann als strafbar angesehen, wenn damit eine dauernde oder herausfordernde Mißachtung des Adelsaufhebungsgesetzs verbunden ist. Herbert v. Karajan hat allerdings angedroht, nicht in Österreich aufzutreten, wenn sein ‚von‘ nicht auf den Plakaten aufscheinen darf - diese herausfordernde Mißachtung hat jedenfalls bewirkt, daß er daraufhin das ‚von‘ in Österreich unbehelligt führen durfte. Da bei Beamten aber immer alles seine Ordnung haben sollte, wurde das ‚von Karajan‘ behördlicherseites als Künstlername angesehen.“ Sursa online : saitul societății Heraldisch-Genealogische Gesellschaft ADLER (Societatea de Genealogie și Heraldică ADLER "Vultur"). Accesat: 21 octombrie 2010. A Mama, Martha Kosmač, era de origine slovenă, din satul Mojstrana, ducatul Carniola (Krain), Austro-Ungaria, actualmente Slovenia.Lapajne, Branka: The Shared Slovenian Ancestors of Herbert von Karajan and Hugo Wolf, 4 aprilie 2008, http://www.canadafreepress.com/index.php/article/2500
Studiile muzicale Karajan le-a început cu pianul la 4 ani, apoi la Conservatorul „Mozarteum” din Salzburg (1916-1926) și a continuat la Academia de Muzică din Viena până în 1929. În anul 1928 a debutat ca dirijor șef al orchestrei din Ulm, Germania, unde a activat până în 1934. În 1929 a dirijat opera Salomea la Festspielhaus din Salzburg. În 1935 a fost numit la prestigioasa orchestră din Aachen, devenind cel mai tânăr dirijor al Germaniei.
În 1933 von Karajan a aderat ca membru al Partidului NazistHerbert von Karajan - http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2273, ceea ce i-a facilitat cariera artiustică. S-a susținut că dirijorul a făcut acest pas din arivism și nu din convingere politică, având în vedere că în 1942 s-a căsătorit cu evreica Anita Gütermann, în pofida legilor rasiste în vigoare. Cert este că el a completat formularul de adeziune la Partidul Nazist la 8 aprilie 1933 la Salzburg, cu cinci ani înainte de Anschluss. A primit carnetul de membru cu nr. 3 430 914, iar concertele și le începea mereu cu imnul partidului nazist, „Horst-Wessel-Lied”. 220 px|thumb|Herbert von Karajan la pupitrul orchestrei Odeonul din Atena, în Teatrul Antic Herodian, 1 iunie 1939.
În 1937 a fost numit dirijor la Opera de Stat din Viena, iar în 1938 a dirijat „Fidelio” la opera de stat din Berlin, unde a rămas timp de 35 de ani. La 20 aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tânărului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor național” (în ).Zur Auszeichnung deutscher Künstler am Geburtstag des Führers, „Völkischer Beobachter”, 22 aprilie 1939 (citat în Handbuch Deutsche Musiker), S. 3555.
A revenit ca director artistic al operei de stat din Viena (1957 - 1964) și al Festivalului de la Salzburg (1956 - 1960). Din 1948 a colaborat și cu teatrul La Scala din Milano. Renumele internațional și l-a dobândit cu înregistrările făcute cu Filarmonica din Berlin Herbert von Karajan, op. cit.
Împreună cu regizorul francez Henri-Georges Clouzot, Karajan a produs filme ale concertelor și operelor dirijate. A vizitat Statele Unite împreună cu Orchestra Philharmonia din Londra, iar în toamna lui 1955 a dirijat Orchestra Philharmonia în 24 de concerte.
Ca dirijor la orchestrele filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabilă a patrimoniului cultural-artistic universal.
A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director și dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A înregistrat sute de discuri, colaborând și cu marii soliști ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy ș.a. Alți mari muzicieni, ca Isaac Stern și Ițhac Perlman, i-au refuzat colaborarea din cauza trecutului său nazist.
220px|thumb|Piaţa Herbert von Karajan, Salzburg
Onoruri 60px|leftMarele Ordin de Merit al Republicii Italiene (în ), 17 mai 1960.http://www.quirinale.it/elementi/DettaglioOnorificenze.aspx?decorato=261021 saitul oficial al lui Quirinale.
Referințe
Bibliografie Wilson, H.W.: Current Biography Yearbook'', 1986, http://books.google.com/books?q=He+is+the+great-grandson+of+Georg+Johann+Karajan-+nis%2C+a+Macedonian+Greek+&btnG=Search+Books
Legături externe Karajan Omagiu lui Herbert von Karajan, la 100 de ani de la naștere Sony artists Karajan - Beethoven Simfonia Nr.5, partea I
Categorie:Nașteri în 1908 Categorie:Decese în 1989 Categorie:Aromâni Categorie:Directori ai Wiener Staatsoper Categorie:Dirijori austrieci Categorie:Eponime ale asteroizilor Categorie:Romano-catolici austrieci Categorie:Naziști austrieci Categorie:Oameni din Salzburg