Ioan Argetoianu (n. 5 ianuarie 1841, Craiova – d. 2 martie 1928, Viena) a fost un militar și politician român, care a participat la Războiul de independență și a fost mai târziu deputat și ministru.

Biografie

Descendent al familiei boierești a Argetoienilor (scris alternativ și Argetoyanu), a deținut moșii vaste și un domeniu cu casă boierească în comuna Breasta din Oltenia. Educația și-a făcut-o la Craiova și la București.

Cariera militară A urmat o școală de geniști la Metz. În cadrul armatei, Ioan Argetoianu a fost ofițer, atingând în 1894 gradul de general de brigadă. A participat la Războiul de Independență din 1877.

Cariera politică

După ieșirea la pensie, în 1901, Ioan Argetoianu a intrat în Partidul Conservator, de care îl legau afinități doctrinare și prietenia politică cu Titu Maiorescu. A fost ales în 1904 deputat în Parlamentul României, având să dețină de două ori funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților. Ulterior a fost ales senator, urmând să dețină o dată și vicepresedinția Senatului.

Între 28 martie și 14 octombrie 1912 a fost ministru de război în primul guvern al lui Titu Maiorescu. Mai târziu, fiul său, Constantin Argetoianu, a intrat la rândul său în politică.

Moartea miniatura|Caricatură de Nicolae Petrescu-Găină Ioan Argetoianu a murit în străinătate, la Viena, unde se afla împreună cu soția sa. Fiul său, politicianul și memorialistul Constantin Argetoianu avea să scrie despre ultima lor întâlnire și moartea tatălui său: „am plecat pe la 20 decembrie (1927, n.n.) la Viena, unde părinții mei petreceau iarna, ca să fie mai lângă fiica-mea instalata acolo cu muma-sa. Cele 20 de zile pe care le-am petrecut la Viena mi-au mai vânturat ideile și mi-au înlesnit regăsirea echilibrului meu sufletesc, adânc tulburat. Ele mi-au rămas adânc întipărite în minte căci au fost cele din urmă pe care le-am trăit cu tată-meu care a încetat din viață, brusc, în ziua de 2 martie următor. S-a stins la vârsta de 89 de ani, fără nici o suferință, printr-o oprire a inimii.”Argetoianu 1997, p. 174 În legătură cu relația cu tatăl său, Constantin Argetoianu continuă: „Am fost atât de strâns legat de părinții mei încât pierderea unuia dintr-înșii mi-a fost o lovitură mai grea decât pot să-și închipuiască cei care n-au cunoscut puterea unor asemenea legături...”

Note

Bibliografie Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, Editura Machiavelli (1997)

Vezi și Titu Maiorescu Guvernul Titu Maiorescu (1) Partidul Conservator Constantin Argetoianu

Categorie:Nașteri în 1841 Categorie:Decese în 1928 Categorie:Generali români din secolul al XIX-lea Categorie:Militari români în Războiul pentru Independență Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea Categorie:Deputați români Categorie:Senatori români Categorie:Miniștrii apărării naționale Categorie:Generali români din secolul al XX-lea Categorie:Geniști Categorie:Craioveni Categorie:Membri ai Partidului Conservator (antebelic)