Albert Dubois-Pillet () a fost un pictor francez neoimpresionist și un ofițer de carieră în armată. A jucat un rol esențial în înființarea Société des Artistes Indépendants și a fost unul dintre primii artiști care au adoptat pointillismul.
Viața timpurie și serviciul militar stanga|miniatura| Flori în trei vaze, c. 1879 Louis-Auguste-Albert Dubois s-a născut la 28 octombrie 1846 la Paris. La scurt timp după aceea, familia sa s-a mutat la Toulouse, unde a crescut. În 1867, a absolvit l'Ecole Impériale Militaire din Saint-Cyr și și-a început cariera ca ofițer militar. A rămas în armată pentru tot restul vieții.Clement, p. 357.Clement, p. 359.
Din 1870 până în 1871, a participat la Războiul franco-prusac, în timpul căruia germanii l-au capturat și l-au ținut în Westfalia, Prusia, ca prizonier de război. După ce a fost eliberat, și-a reluat un post în armata de la Versailles. De-a lungul anilor 1870, a fost repartizat în mai multe posturi provinciale diferite. În 1879 sau 1880 a primit o numire în Légion de la Garde Républicaine (Garda Republicană) din Paris.
Cariera artistică timpurie miniatura| Detaliu din Enfant Mort, 1881 Deși autodidact, fără educație artistică formală, s-a dovedit a fi un artist talentat. a acceptat una dintre naturile sale statice în 1877 și alta în 1879. Cu toate acestea, după sosirea sa la Paris, a creat picturi care erau ceva mai experimentale, iar lucrările sale au fost respinse de Saloane din 1880 până în 1883.
Începând cu 1884, a încercat să-și ascundă activitățile artistice de armată, deghizându-și numele – a adăugat numelui său „Pillet”, numele de fată al mamei sale, semnând lucrările sale „Dubois-Pillet”. stanga|miniatura|255x255px| Charlands Sur La-Seine Pictura sa Enfant Mort (Copil mort), finalizată în 1881, a fost expusă la Expoziția de la Tuileries din mai 1884, unde a atras atenția lui Émile Zola, care l-a folosit ca inspirație pentru o scenă din romanul său L'Œuvre din 1886.Clement, p. 360. În carte, artistul Claude Lantier, tulburat de moartea fiului său, se vede nevoit să creeze o pictură a copilului său mort.
Expoziția de la Tuileries a fost un eveniment unic, cu un scop asemănător cu cel al din 1863, care a prezentat lucrări care au fost respinse de Salon. Dubois-Pillet a avut în vedere o alternativă permanentă la Salonul oficial. S-a întâlnit cu unii dintre ceilalți expozanți, iar el, Georges Seurat, Paul Signac și Odilon Redon au devenit „părinții fondatori” ai . Dubois-Pillet a structurat organizația și, în mai puțin de o săptămână, a redactat și publicat statutele acesteia, care sunt în mare parte încă în vigoare. Societatea a fost înființată oficial la 29 iulie 1884, iar prima lor expoziție, care s-a deschis la 1 decembrie 1884, a inclus lucrări de Dubois-Pillet. Acesta și-a folosit relațiile pentru a asigura spații și condiții dezirabile pentru expozițiile lor, a fost principalul organizator al grupului până în 1888 și a fost un expozant obișnuit al acestuia până în 1889.
Neoimpresionismul miniatura|246x246px| Turnurile, Saint-Sulpice, 1887 În jurul anului 1885, influențat probabil de prieteniile sale cu Seurat și alții, a început să experimenteze tehnici divizioniste și a îmbrățișat pointilismul, fiind unul dintre primii artiști care au făcut acest lucru. În anul următor, lucrările sale erau pe deplin neo-impresioniste. Împreună cu Signac, a folosit creion și cerneală pentru a crea desene pointiliste. Atelierul-apartament al lui Dubois-Pillet a servit drept sediu neoimpresionist neoficial în primii ani ai mișcării. Unele dintre lucrările sale pointiliste sunt compuse cu „precizie fotografică”.
În 1886, armata i-a ordonat să nu mai participe la expozițiile de artă și să se disocieze de Les Indépendants. Dubois-Pillet a acordat puțină atenție acestor ordine. A rămas activ în cadrul Les Indépendants și a continuat să își expună lucrările, inclusiv în cadrul unor expoziții regulate ale Les Indépendants, o expoziție la Nantes în 1886 și participarea la expozițiile Les XX din 1888 și 1889 de la Bruxelles. Singura sa expoziție personală din timpul vieții a avut loc în 1888, la sediul revistei simboliste franceze . Unele dintre desenele sale pointiliste au fost publicate în La Vie moderne în 1887.
stanga|miniatura| Malurile Marnei în zori, c. 1888
Dubois-Pillet și au fost cei doi neoimpresioniști care s-au concentrat cel mai mult asupra aspectelor teoretice și a bazei științifice a artei lor. Începând cu anul 1887, Dubois-Pillet a explorat știința percepției culorilor în ceea ce privește pointilismul, studiind lucrările polimatului englez Thomas Young (1773–1829), care a concluzionat că ochiul are trei receptori de culoare, fiecare sensibil la una dintre culorile primare a luminii (verde, roșu și violet). Dubois-Pillet a aplicat descoperirile lui Young într-o teorie a triadei culorilor, pe care a denumit-o trecere, prin care o atingere de pigment corespunzătoare fiecăreia dintre culorile primare ale luminii este inclusă în trecerea de la o nuanță la alta. Culorile sunt descompuse științific de către artist, apoi sunt recompuse în ochiul privitorului, dar cu o luminozitate mai mare decât ar fi fost posibil dacă culorile ar fi fost pur și simplu amestecate pe paletă. Modul de aplicare a teoriei sale în practică nu era pe deplin clar, iar colegii săi neoimpresioniști nu erau convinși.
miniatura|236x236px| Femeie în rochie albă, c. 1886
Neoimpresionismul s-a concentrat adesea pe reprezentarea culorilor strălucitoare în lumină naturală și, poate din acest motiv, subiectul a constat cel mai adesea în scene în aer liber, cum ar fi peisaje, peisaje urbane, marine sau fluviale. În timp ce Dubois-Pillet a pictat toate acestea, precum și naturi statice, el a creat și primul portret al mișcării neoimpresioniste – Femeie în rochie albă, un tablou care înfățișează o femeie, purtând o rochie albă, așezată pe un . Identitatea modelului este necunoscută; curatorii expozițiilor aveau tendința de a identifica subiecții, în cel mai bun caz, după inițiala numelui de familie. Musée d'Art Moderne de Saint-Etienne se referă la ea drept Madame P., dar criticul de artă a numit-o Mademoiselle B.
stanga|miniatura| Le Puy înzăpezit, 1889
La sfârșitul anului 1889, Dubois-Pillet a fost transferat de armată pe un post de comandant al jandarmeriei în Le Puy-en-Velay, o comună din centrul sudic al Franței. Este posibil ca transferul său să fi fost ca răspuns la sfidarea ordinului de a-și restrânge activitățile artistice.
Bisericile și peisajele din regiunea Auvergne sunt subiectul ultimelor sale picturi. A murit la Le Puy-en-Velay la 18 august 1890 la vârsta de 43 de ani, în timpul unei epidemii de variolă. În anul următor, o expoziție memorială, organizată de Signac și compusă din șaizeci și patru de tablouri ale lui Dubois-Pillet, a fost organizată de Les Indépendants.Clement, p. 361. Din cauza unui incendiu care a distrus majoritatea lucrărilor sale, precum și a morții sale destul de timpurii, opera sa existentă este relativ redusă.
stanga|miniatura| Tabăra Micul Circ
Galerie
Note
Surse
Categorie:Nașteri în 1846 Categorie:Nașteri pe 28 octombrie Categorie:Decese în 1890 Categorie:Decese pe 18 august Categorie:Pictori francezi din secolul al XIX-lea Categorie:Pointilism Categorie:Pictori postimpresioniști Categorie:Decese cauzate de variolă Categorie:Artiști din Paris