Isaak Matveievici Krasilșcik (Ițic Moișevici Krasilșcik, în ; ) a fost un și entomolog evreu basarabean. A înființat un laborator de producere a micozelor infecțioase pentru controlul biologic al populațiilor insectelor dăunătoare.

Activitate științifică Krasilșcik, un evreu basarabean, s-a născut la Chișinău și și-a făcut studiile la Liceul real din Chișinău. A absolvit științe naturale la din Odesa în 1879. În 1882 a susținut teza de doctor intitulată „Istoria dezvoltării și sistematizării Polytoma ” (o specie de alge). Apoi a început să lucreze la problemele de protecție a plantelor și entomologie aplicată datorită influenței conducătorului său de doctorat Ilia Mecinikov și a studiat dăunătorii, în special filoxera și lăcustele.

thumb|upright|left|Insectă atacată de muscardină În 1879, Mecinikov a descoperit unele infecții micotice la insecte și a înaintat propunerea de a combate insectele dăunătoare prin infectarea lor cu microorganismele din sol. Krasilșcik a preluat inițiativa și în 1886-1888 a început cercetarea microorganismelor cu potențial de dezvoltare a preparatelor biologice, deschizând pe lângă Universitatea Novorossiia un laborator-fabrică de cultivare a – o specie de ciupercă care provoacă cărăbușilor cerealelor. Krasilșcik a elaborat și a propus un sistem de producere industrială a micozelor infecțioase care să provoace epidemii printre insectele dăunătoare, astfel a devenit pionierul aplicării metodei biologice de combatere a insectelor dăunătoare din Imperiul Rus.

Krasilșcik a fost cercetător științific al Comitetului filoxeric de la Odesa în 1883, colaborând cu Evghenii Lukici Rekalo sub conducerea lui Afanasii Ivanovici Poghibko. A fost membru fondator al Societății naturaliștilor și amatorilor de științe naturale din Basarabia în 1904 și primul director al Stațiunii Bioentomologice în cadrul Școlii de Viticultură din Chișinău (1906-1915).

A publicat nu mai puțin de 50 de lucrări științifice referitoare la combaterea filoxerei.

Viață personală Isaak Krasilșcik a avut trei sau patru copii, printre care chirurgul Mihail Krasilșcik (1892-1959) și economista și pedagoga (1896-1949), directoare (în 1932-1933) a , Rusia.

Note

Legături externe Красильщик, Исаак Матвеевич (în rusă), , Sankt-Petersburg, 1890-1907.

Categorie:Nașteri în 1857 Categorie:Decese în 1920 Categorie:Entomologi Categorie:Oameni de știință moldoveni Categorie:Evrei din Basarabia Categorie:Oameni din Chișinău Categorie:Decese în Chișinău Categorie:Nașteri pe 14 aprilie Categorie:Decese pe 16 noiembrie