Radu de la Afumați (sau Radu al V-lea; ), fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost Domn al Țării Românești de mai multe ori: decembrie 1522 - aprilie 1523, ianuarie - iunie 1524, septembrie 1524 - aprilie 1525 și august 1525 - ianuarie 1529. Supranumele "de la Afumați" provine de la moșia pe care o deținea în localitatea Afumați, unde își avea reședința înainte de a urca pe tron. Unele legende alternative menționează că porecla ar fi legată de o bătălie purtată de voievod împotriva turcilor în apropierea acelei localități. Totuși, varianta legată de moșia sa funciară rămâne cea acceptată oficial de istoriografie. A devenit in cursul domniei și ginere postum a lui Neagoe Basarab, prin căsătoria cu Ruxandra, fiica acestuia (21 ianuarie 1526). După asasinarea lui Radu, Ruxandra a devenit soția unui alt voievod, Radu Paisie.
Domnie A dus în general o politică antiotomană, începându-și domnia cu o victorie asupra lui Mehmed-beg, pașa de Nicopole și fiu al unei fete din familia Craioveștilor și al lui Ali Mihaloglu, pașa de Semendria (Smederevo)Dracula, Matei Cazacu, pretendent la tronul Țării Românești. Între 1522 și 1525, pe teritoriul țării s-au purtat lupte crâncene cu turcii și cu Vladislav al III-lea și Radu Bădica, pretendenți la scaunul domnesc, sprijiniți de Înalta Poartă. Inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați de la Curtea de Argeș amintește de 20 de bătălii. La îndemnul Craioveștilor s-a supus un timp sultanului, dar, la sfârșitul domniei, când a încercat să reia politica antiotomană, boierii au urzit un complot și l-au ucis. Se spune că a fost ucis împreună cu fiul său Vlad de către boierii Neagoe și Drăgan în timp ce se afla în biserica numită Cetățuia (sec. XV), situată în nordul orașului Râmnicu Vâlcea.Povestea lui Radu de la Afumați, domnitorul celor 20 de războaie. A sfârșit măcelărit într-o biserică, 17 august 2016, Dănuț Zuzeac, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016
Note
Bibliografie Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964 V. Mărculeț, A.V. Ștefănescu, S. Ion, Gherghina Boda, G. Marcu, M. Chiriac, Elena-Gabriela Maximciuc, I. Mărculeț, S. Stoica, Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Ed. Meronia, București, 2009.
Lectură suplimentară (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904 Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943 (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966 Rezachevici, Constantin: Cronologia domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 thumb|220px|Mormântul lui Radu de la Afumați
Vezi și Familia Basarabilor Lista domnilor Țării Românești
Legături externe Radu de la Afumati – Domnitorul celor 20 de razboaie, 24 noiembrie 2009, Alexandru Safta, Descoperă Un erou ignorat: Radu de la Afumați , 25 iunie 2010, Adrian Bucurescu, România liberă
Categorie:Decese în 1529 Categorie:Nobili români Categorie:Dinastia Drăculeștilor Categorie:Domni și domnitori ai Țării Românești