Horia Petra-Petrescu () a fost un jurnalist, poet, prozator, dramaturg și traducător român, cunoscut în mod deosebit ca secretar literar și bibliotecar al Asociației pentru cultura și literatura poporului român din Transilvania (ASTRA).Citat carte|autor=Silviu Borș|titlu=Biblioteca Centrală a Asociațiunii. 1861–1950|editură=InfoArt Media – MEGA|loc=Sibiu – Cluj-Napoca| an=2011|pagină=166}}

Biografie Studii thumb|Scrisoare din 17 ianuarie 1906 a lui Horia Petra-Petrescu către Aurel Mureșianu. S-a născut la 26 noiembrie 1884 în orașul Brașov din Austro-Ungaria (astăzi în România), ca fiu al lui Nicolae Petra-Petrescu. A absolvit studii preuniversitare în orașul natal și a urmat apoi studii superioare la universitățile din Budapesta (1903–1904) și Viena (1904–1906). Petra-Petrescu și-a continuat pregătirea cu studii de doctorat la Universitatea din Leipzig (1908–1910), obținând titlul de doctor în filologie cu teza Ion Luca Caragiales Leben und Werke („Viața și opera lui Ion Luca Caragiale”), elaborată sub îndrumarea științifică a profesorului german Gustav Weigand, membru de onoare din străinatate al Academiei Române și un bun cunoscător al culturii române. Teza sa de doctorat reprezintă prima monografie a vieții și operei lui Ion Luca Caragiale.

În perioada studiilor universitare la Viena,Horia Petra-Petrescu, „Un prietin al Românilor: Ioan Urban Iarnik”, în Românul, Arad, anul II, nr. 51, sâmbătă 3/16 martie 1912, pp. 6–7. Republicat sub titlul „Un prieten al Romînilor. Ioan Urban Iarnik”, în Neamul românesc literar, București, anul V, nr. 10, 18 martie 1912, pp. 151–155.Traian Ionescu-Nișcov, „Jan Urban Jarník mezi Rumuny” („Jan Urban Jarník printre români”), în Acta Universitatis Carolinae: Historia Universitatis Carolinae Pragensis, tomul XVI, fasc. 1, Univerzita Karlova, Praga, 1976, p. 21.Nota 1 a lui Traian Ionescu-Nișcov la scrisoarea din 11 aprilie 1906 a lui Jan Urban Jarník către Horia Petra-Petrescu, în vol. Jan Urban Jarník, Corespondență, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 310. a ocupat un post în cadrul Societății Academice Literare „România Jună” (organizație a studenților români din capitala Austriei) și a călătorit în martie 1906 la Praga, împreună cu preotul militar dr. Virgil Ciobanu, pentru a-i face o vizită profesorului filoromân Jan Urban Jarník.Scrisoarea din 19 martie 1912 a lui Jan Urban Jarník către Horia Petra-Petrescu, în vol. Jan Urban Jarník, Corespondență, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 311. Profesorul, care nu era acasă atunci când a fost căutat, i-a vizitat după o oră și ceva la hotel și le-a servit de ghid pe parcursul celor trei zile petrecute de cei doi români la Praga. Mișcat de entuziasmul tineresc și de comportamentul amabil al lui Petra-Petrescu, Jarník i-a păstrat pe tot parcursul vieții sale o simpatie deosebită. Cei doi au purtat încă din acea vreme o corespondență bogată (care a durat 16 ani,Traian Ionescu-Nișcov, „Jan Urban Jarník mezi Rumuny” („Jan Urban Jarník printre români”), în Acta Universitatis Carolinae: Historia Universitatis Carolinae Pragensis, tomul XVI, fasc. 1, Univerzita Karlova, Praga, 1976, p. 23. până în 22 decembrie 1922,Traian Ionescu-Nișcov, „Jan Urban Jarník mezi Rumuny” („Jan Urban Jarník printre români”), în Acta Universitatis Carolinae: Historia Universitatis Carolinae Pragensis, tomul XVI, fasc. 1, Univerzita Karlova, Praga, 1976, pp. 29 și 34. cu trei săptămâni înainte de moartea profesorului,Traian Ionescu-Nișcov, „Jan Urban Jarník mezi Rumuny” („Jan Urban Jarník printre români”), în Acta Universitatis Carolinae: Historia Universitatis Carolinae Pragensis, tomul XVI, fasc. 1, Univerzita Karlova, Praga, 1976, p. 34. și din care au supraviețuit doar scrisorile lui Jarník,), iar profesorul ceh i-a trimis tânărului scriitor român câteva broșuri și studii pentru a fi incluse în biblioteca societății „România Jună”.Scrisoarea din 11 aprilie 1906 a lui Jan Urban Jarník către Horia Petra-Petrescu, în vol. Jan Urban Jarník, Corespondență, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 310. Ei s-au reîntâlnit peste câțiva ani la serbările jubiliare ale organizației Astra de la Blaj din august 1911 și la scurt timp după aceea la serbările de aniversare a 50 de ani ai Universității din Iași (care au avut loc în 27 septembrie 1911 la Teatrul Național din Iași și la care bătrânul profesor ceh a citit mesajul de felicitare al Universității Caroline din Praga),Scrisoarea din 9 februarie 1912 a lui Jan Urban Jarník către I.L. Caragiale, în vol. Jan Urban Jarník, Corespondență, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, pp. 172–174. prilej cu care Horia Petra-Petrescu a publicat un articol elogios despre profesorul Jarník (pe care l-a numit „un prietin al Românilor”).

Cariera profesională Horia Petra-Petrescu a îndeplinit funcția de secretar literar al Asociației pentru cultura și literatura poporului român din Transilvania (ASTRA). Interesul său pentru propășirea culturii române l-a făcut să doneze o broșură pentru biblioteca Fundațiunii Universitare Carol I din București, cu ocazia inaugurării noului local al instituției la 9 mai 1914, fiind menționat ca atare în darea de seamă a rectorului Toma Ionescu către regele Carol I.„Inaugurarea și darea de seamă a Fundațiunii Universitare Carol”, comunicare din 9 mai 1914 publicată în Monitorul Oficial, nr. 30, sâmbătă 10 (23) mai 1914, Partea I-a, p. 1517.

După începerea Primului Război Mondial, a fost încorporat în Armata Austro-Ungară și rănit în lupte,Traian Ionescu-Nișcov, „Jan Urban Jarník mezi Rumuny” („Jan Urban Jarník printre români”), în Acta Universitatis Carolinae: Historia Universitatis Carolinae Pragensis, tomul XVI, fasc. 1, Univerzita Karlova, Praga, 1976, p. 29. fiind internat pentru tratament medical, alături de alți militari români, în spitalul militar de la Mănăstirea Strahov din Praga, condusă în acea vreme de abatele Metoděj Jan Zavoral.***, „15 ani dela independența Cehoslovaciei. Frăția cehoslovaco-română. Un interview al abatelui Zavoral”, în Gazeta Transilvaniei, Brașov, anul XCVI, nr. 84, duminică 29 octombrie 1933, pp. 2–3. Horia Petra-Petrescu l-a reîntâlnit în acel spital pe profesorul Jan Urban Jarník, un cunoscut filolog și filoromân, pe care îl cunoscuse în anul 1906, și a predat acolo, în anul 1915, primele lecții de limba română tinerei eleve cehe Jindra Huskovă-Flajshansovă (1898–1980), viitoare profesoară de limba și literatura română la Universitatea Comenius din Bratislava, care lucra atunci ca infirmieră voluntară. A contribuit semnificativ, alături de Jarník și de abatele Zavoral, la dezvoltarea relațiilor ceho-române din perioada războiuluiIon I. Nistor, Cehoslovacii și Românii. Expunere istorică, Institutul de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1930, p. 37. Extras din Codrul Cosminului, anul VI, Buletinul „Institutului de Istorie și Limbă” de pe lângă Universitatea din Cernăuți, p. 297. și a trimis de la Praga două lucrări scrise de preotul militar greco-catolic Ioan Novac: Cartea de rugăciune pentru soldații români și Calendar și notițe pe anul 1917 pentru îmbogățirea fondurilor Bibliotecii ASTRA din Sibiu, primind o scrisoare de mulțumire semnată de Andrei Bârseanu (președintele ASTRA) și Romul Simu (secretarul administrativ). În cursul următoarelor decenii a purtat o lungă și amplă corespondență atât cu Jindra Huskovă, cât și cu abatele Zavoral.H. Petra-Petrescu, „Însemnări: Abatele Metodiu Zavoral”, în revista Transilvania, Sibiu, anul LXXIII, nr. 7–8, iulie–august 1942, pp. 642–644.

Revenit în țară, Horia Petra-Petrescu s-a stabilit în anul 1919 în orașul Sibiu, unde a îndeplinit mai multe funcții în structura de conducere a Asociației pentru cultura și literatura poporului român din Transilvania (ASTRA), inclusiv pe cea de redactor șef al revistei Transilvania. A făcut parte din Despărțământul Sibiu al Asociației,***, „Anexa I. Activitatea despărțămintelor în cursul anului 1920/21”, în revista Transilvania, Sibiu, anul LII, nr. 7–8, iulie–august 1921, p. 571. iar, în calitate de membru corespondent,***, „Raportul secretarului literar către ședința plenară a secțiilor științifice-literare din 1921”, în revista Transilvania, Sibiu, anul LII, nr. 7–8, iulie–august 1921, p. 590. a ținut conferințe, a citit din piesele sale de teatru și a colaborat frecvent cu cronici, însemnări și recenzii în revista Transilvania. A fost ales apoi membru activ al Secției literare-artistice a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român din Transilvania (ASTRA) în ședința plenară care a avut loc în ziua de 15 iulie 1921 la Sibiu.***, „Anexa II. Secțiunile științifice-literare ale «Asociațiunei». Proces Verbal luat în ședința plenară a secțiilor științifice-literare, ținută la 14 și 15 Iulie 1921 în Sibiiu”, în revista Transilvania, Sibiu, anul LII, nr. 7–8, iulie–august 1921, pp. 584–585. În primii ani de după război, profesorul Jarník l-a rugat în scrisorile sale să corecteze textul celei de-a doua ediții a traducerii romanului Bunica () de Božena Němcová, pe care-l rescriseseScrisoarea din 28 mai 1920 [data poștei] a lui Jan Urban Jarník către Horia Petra-Petrescu, în vol. Jan Urban Jarník, Corespondență, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 348.Scrisoarea din 13 august 1921 a lui Jan Urban Jarník către Horia Petra-Petrescu, în vol. Jan Urban Jarník, Corespondență, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 353.Scrisoarea din 7 decembrie 1921 a lui Jan Urban Jarník către Horia Petra-Petrescu, în vol. Jan Urban Jarník, Corespondență, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 356. (după versiunea publicată în anul 1885 mai întâi în ziarul Tribuna din Sibiu (anul II, nr. 74–196) și apoi ca volum independent)Traian Ionescu-Nișcov, „Jan Urban Jarník mezi Rumuny” („Jan Urban Jarník printre români”), în Acta Universitatis Carolinae: Historia Universitatis Carolinae Pragensis, tomul XVI, fasc. 1, Univerzita Karlova, Praga, 1976, p. 17.***, „15 ani dela independența Cehoslovaciei. Frăția cehoslovaco-română. Un interview al abatelui Zavoral”, în Gazeta Transilvaniei, Brașov, anul XCVI, nr. 84, duminică 29 octombrie 1933, p. 2. și îl pregătea pentru tipar. Ediția a II-a a traducerii romanului Boženei Němcová, revizuită de Horia Petra-Petrescu) a fost publicată în anul 1923, la scurt timp după moartea lui Jarník.Ion I. Nistor, Cehoslovacii și Românii. Expunere istorică, Institutul de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1930, p. 36. Extras din Codrul Cosminului, anul VI, Buletinul „Institutului de Istorie și Limbă” de pe lângă Universitatea din Cernăuți, p. 296.Traian Ionescu-Nișcov, „Jan Urban Jarník mezi Rumuny” („Jan Urban Jarník printre români”), în Acta Universitatis Carolinae: Historia Universitatis Carolinae Pragensis, tomul XVI, fasc. 1, Univerzita Karlova, Praga, 1976, pp. 17 și 29. Horia Petra-Petrescu a fost oficial bibliotecarul Bibliotecii Centrale a Asociațiunii în perioada 1929–1945, fiind apoi numit pe 1 septembrie 1933, prin decizia ministerială nr. 142.526 din 1933 a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, în postul de bibliotecar la societatea „Astra” din Sibiu, în baza jurnalului Consiliului de Miniștri cu nr. 1.075 din 21 septembrie 1933,Decizia ministerială nr. 142.526 din 1933 a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, publicată în Monitorul Oficial, nr. 228, miercuri 4 octombrie 1933, Partea I-a, p. 6200. devenind astfel singurul funcționar al acesteia plătit de stat.