Adjud (în trecut, Adjudu Nou, în ) este un municipiu în județul Vrancea, Moldova, România, format din localitățile componente Adjud (reședința) și Burcioaia, și din satele Adjudu Vechi și Șișcani. Adjud are o populație de de locuitori (2011) și se află situat la nord de confluența râurilor Siret și Trotuș.
Geografie Adjudul se află în nordul județului, la vărsarea Trotușului în Siret. Terenul pe care se află orașul Adjud este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.
Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrișuri și nisipuri levantine și cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic, depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuș și Siret și de precipitațiile atmosferice directe.
Istorie Pe teritoriul de nord al localității a fost descoperită o așezare din Epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II î.Hr și aparține culturii Monteoru. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei așezări geto-dace din secolele V-III î.Hr.
Prima mențiune documentară datează din 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de Egydhalm („In oppido nostro Egydhalm” - în orașul nostru Colina lui Egyd, unde numele în cauză este forma maghiară a denumirii latine Aegidius), unde Iliaș al Moldovei a acordat privilegii comerciale negustorilor sași transilvăneni. Denumirea românească a orașului Adjud derivând din cea maghiară. Denumirea originală susține ideea că orașul a fost întemeiat de ceangăi maghiari stabiliți în Moldova în cadrul unei politici imperiale maghiare sistematice de colonizare a populației maghiare și, parțial, germane în locuri cu importanță strategică din punct de vedere economic, comercial și militar, având rolul de a controla și apăra frontiera estică a Ungariei. Localitatea a fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII și a fost ridicată la rang de târg în 1838. miniatura|stanga|Adjudul în timpul Războiului Ruso-Austro-Turc (14 octombrie 1788)|278x278px Bătălia de la Adjud a avut loc aici la 14 octombrie 1788, în timpul Războiului Ruso-Turc (1787–1792). În confruntare s-au înfruntat armatele Imperiului Rus și ale Monarhiei Habsburgice, aflate sub comanda feldmareșalului baron Spleny von Mihald, și forțele Imperiului Otoman.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Adjud era o comună rurală din plasa Răcăciuni a județului Putna, formată numai din satul de reședință, cu 2171 de locuitori. În comună existau două biserici ortodoxe, două sinagogi, o școală de băieți cu 51 de elevi, una de fete cu 29 de eleve, un spital și un birou de telegraf și poștă. În acea vreme, pe teritoriul actual al municipiului funcționau în aceeași plasă comunele Adjudu Vechi și Burcioaia. Prima, formată din satele Adjudu Vechi și Șișcani, avea 814 locuitori și două biserici. A doua avea în compunere doar satul de reședință, cu 347 de locuitori, și o biserică.
Anuarul Socec consemnează comuna Adjudu Nou drept comună urbană și reședință a plășii Trotuș din același județ, având 3416 locuitori. Comunele Adjudu Vechi și Burcioaia aveau aceeași compoziție și făceau parte tot din plasa Trotuș; comuna Adjudu Vechi avea 1025 de locuitori, iar comuna Burcioaia415. În 1931, comuna Adjudu Vechi a devenit, alături de Copăcești și comuna Ruginești, comună suburbană a comunei urbane Adjud.
Adjud a fost declarat oraș în anul 1948, în 1950 Adjud a primit statut de oraș raional și a devenit reședința raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit oraș al județului Vrancea, iar comunele Burcioaia și Adjudu Vechi au fost desființate, localitățile lor fiind incluse în orașul Adjud. Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000.
Clima Climatul temperat corespunde așezării sale și se caracterizează prin vânturi predominant din nord cu alternanță în sezonul cald dinspre sud și sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10 °C, media precipitațiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Cunoscut din vechime pentru așezarea sa la intersecția provinciilor românești Moldova, Țara Românească și Transilvania, este și astăzi un important nod feroviar și rutier. Suprafața municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care o suprafață de 105 ha. era ocupată de clădiri și curți. Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Adjud se ridică la 15.178 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 16.045 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,31%), cu o minoritate de romi (5,57%), iar pentru 16,1% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,33%), cu minorități de penticostali (1,5%) și romano-catolici (1,31%), iar pentru 16,68% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație Municipiul Adjud este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Listă primari MandatNumeApartenență politicăSursă2024-2028Nica George ClaudiuPSD2020-2024Nechifor FlorinPNL2016-2020Armencea ConstantinPSD2012-20162008-20122004-20082000-20041996-2000Matache NicolaiIndependent1992-1996Vilhelm LucianFSN1990-1992Diaconu Gelu1989-1990Homoceanu LucianCFSN1983-1989Lepădatu NeculaiPCR1978-1983Nacu Nicolae1976-1978Dumitrache Teodor1968-1976Mâniosu Ion
Transport Municipiul Adjud este străbătut de drumul național DN2 (parte a drumului european E85) pe o lungime de 11 km, de la kilometrul 226, la podul peste râul Trotuș, până la kilometrul 237. Pe o porțiune de 3 km, drumul traversează zona centrală a orașului. De asemenea, municipiul este traversat de drumul național DN11A, dinspre piața agroalimentară către Onești–Bacău, pe o lungime de 4 km, între kilometrii 37+450 și 33+450. Drumul național DN2 se desprinde spre Adjudu Vechi, în timp ce DN11A se îndreaptă spre Bârlad, între kilometrii 42 și 46, pe o lungime de 4 km, dintre care o porțiune de 1,5 km traversează zona centrală a orașului.
Educație În oraș funcționează 4 grădinițe, 4 școli și 2 licee (colegiul national „Emil Botta” și colegiul tehnic „Gheorghe Balș”).
Sănătate Spitalul Municipal Adjud, înființat în anul 1875, deservește atât populația municipiului Adjud, cât și zone limitrofe.
Municipiul este deservit și de substația de ambulanță a serviciului de ambulanță județean Vrancea, cu 3 autosanitare.
Monumente istorice miniatura|371x371px|Monumentul Primului Război Mondial Zece obiective din municipiul Adjud sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa și IIb) și din Epoca Medievală. Două obiective sunt monumente de arhitectură primăria (începutul secolului al XIX-lea) și spitalul din strada Copăcești (sfârșitul secolului al XIX-lea). Placa comemorativă (1916–1918) din strada Libertății este clasificată ca monument de for public, fiind fixată în anul 1921. Monumentul eroilor români și ruși din cimitirul orașului (strada Republicii), datând din secolul al XX-lea, face parte din categoria monumentelor memoriale sau funerare.
Personalități Gheorghe Balș (1868 – 1934), inginer, istoric de artă; Dan Botta (1907 – 1958), poet, eseist; Emil Botta (1911 - 1977), poet, prozator, actor, fratele lui Dan Botta; Luigi Martiș (1925 – 1994), general comunist, deputat MAN 1975–1985; Gheorghe Naghi (1932-2019), regizor, actor Ion Dichiseanu (1933 – 2021), actor; Nelly Miricioiu (n. 1952), soprană; Minodora Cliveti (n. 1955), deputat Gelu Radu (n. 1957), halterofil, câștigător al medaliei de argint la Los Angeles în cadrul Jocurilor Olimpice din 1984; Angela Gheorghiu (n. 1965), soprană Elena Dan (1967-1996), soprană Costel Alexe (n. 1983), deputat, președinte al consiliului județean Iași. Alexandru Novac (n. 1997), aruncător de suliță
Note
Vezi și Lunca Siretului Inferior (arie specială de protecție avifaunistică - SPA) Lunca Siretului Inferior (sit de importanță comunitară)
Legături externe
Primăria Adjud în Ghidul Primăriilor
Adjud Adjud Adjud Adjud Adjud