Rîșcani

Rîșcani este un oraș din nordul Republicii Moldova, reședința raionului Rîșcani.

Etimologie Toponimul localității provine de la numele boierului Gheorghe (Egor) RâșcanuArborele genealogic al familiei Râșcanu care din banii proprii a ridicat mai multe edificii din oraș.Articolul „Boierii Rîșcanu în istoria orașului Rîșcani”, din revista web „Moldovenii” 31.05.2013.

Geografie

Orașul Râșcani e situat pe râulețul Copăceanca, afluentul râului Răut, la 166 km de capitala Republicii Moldova – Chișinău, la 22 km de calea ferată Drochia și la 45 km de municipiul Bălți.

Resurse naturale Resursele acvatice ale orașului sunt formate de lacul din oraș, trei izvoare și 322 fântâni. Spațiile verzi ale orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de conifere și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din zona subtropicală ale Crimeii și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc.

Istorie

Atestare O veche legendă ne povestește că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă, pe când pământul Moldovei era trecut prin foc și sabie de hoardele otomane, un biet moldovean, gonit de cruzimea turcilor, împreună cu numeroasa-i familie a luat drumul pribegiei, căutând un loc liniștit pentru viață. Soarta i-a adus într-un amurg de seară la un izvor cu apă limpede și rece, ce-și alina apele la poalele a trei copaci nemaipomenit de viguroși. Murmurul izvorului, freamătul copacilor, liniștea din jur le-a îngânat cântecul de leagăn. Bietului om i s-a arătat în vis un înger ce-i spuse să se așeze cu traiul aici. Roata vremii se rotea, firul istoriei se depăna, aducând cu sine noi familii aici, astfel dând naștere localității Copăceni, denumirea căreia vine de la cei trei copaci seculari (azi cel mai mare cartier din oraș).

Conform catalogul elaborat de istoricul Vladimir Nicu, prima localitate atestată pe teritoriul actual al orașului Rîșcani datează din 11 iunie 1602. Totuși toponimele menționate în acel document se referă la alte localități. Astfel, în uricul citat, domnul Ieremia Movilă întărește lui Vlaico și rudelor sale părți din satele Tureatca, Stancăuți și Nahoreni:Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVII. Volumul I (1601-1605). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952, p. 49.

Deci, reieșind din denumirea satelor limitrofe menționate în document, Nahorenii sunt amplasați lângă satele actuale Tureatca și Stănești din regiunea Cernăuți, Ucraina.Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacurile XIV-XVII (1384 - 1625). Indicele numelor de locuri. București: Editura Academiei Române. 1990, p. 170, 238. Prin urmare, data înființării sau a primei atestări documentare a vreunei din localități care a stat baza formării orașului Râșcani urmează a fi cercetată.

În componența Moldovei Către anul 1779 în procesul congruenței a trei localități apropiate: Copăcenca și Ivanușca s-au conturat hotarele noii localități ce va purta denumirea de Râșcani.

Ocupația țaristă

La recensământul din anul 1817, în satul Copaceanca, din ocolul Cihurului, ținutul Iași, din la categorie A (bogați) sunt notați 2 preoți; 1 diacon; 1 pălămar (paraclisier). La categoria G (săraci) sunt numărați 118 gospodării, 1 burlac, total - 123 bărbați. Numărați erau numai capii de familie, inclusiv care aveau gospodărie și copii, deoarece trebuiau să plătească impozit. Satul și moșia aparțineau stolnicului moldav Matei Râșcanu. La numărarea gospodăriilor au fost incluse și cele din Ivanușca și Copaceanca (Nouă). Moșia dispunea de pământ arabil, pășuni și fânețe din abundență, un heleșteu și o dumbravă îngrădită.И. Н. Халиппа. Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года// Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии. — Кишинёв: Типо-литография Э. Шлиомовича, 1907. — Т. 3. с. 89.

Către anul 1856 localitatea prosperă și pentru a valorifica în continuare pământurile la periferia moșiei sunt împroprietăriți cu pământ coloniști germani. Tot în această perioadă pe malul stâng al râulețul Copăceanca este construită o biserică din lemn, apoi în 1858 din banii boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu a fost construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. Către sfârșitul sec. 19, tot grație boierului Gheorghe (Egor) Râșcanu, după cum menționează editorialul alolingv Sbornik Besarabskogo zemstva, în anul 1868 la 15 mai este construit oficiul poștal, cu un an mai târziu în octombrie este construită o școală publică pentru băieți. În anul 1871 prin susținerea financiară a lui Gheorghe (Egor) Râșcanu și inițiativa medicului de zemstvă Clinovschi este instituit un spital cu 20 de paturi, iar în 1874 a fost deschisă și o școală duminicală de meserii. În anul 1886 este începută construcția clădirii gimnaziului „M. Eminescu” din localitate după proiectul unui arhitect din Sankt-Petersburg. Gimnaziul a fost deschis la 1 iulie 1913. Astăzi în această clădire își are sediul Liceul teoretic „L. Damian”.

La începutul secolului XX era centrul volostei cu același nume. În 1902 avea 305 case, cu o populație de 1925 suflete; 630 vite mari cornute și 130 cai; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară bisericească, unde se învață rusește; o școală de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nihoreni, peste 6860 desetine pământ.Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.

Administrația românească

Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 consemnează în Râșcani Biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită din piatră în 1858, la care se roagă și enoriașii din satele învecinate: Copăcianca, Ivănușca și Nagoreni. În total, în domeniul parohiei sunt 900 gospodării de naționalitate români și ucraineni; sunt case pentru preoți.Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922, pp. 35.

Statutul de preot paroh avea Dimitrie Văluța, de 39 ani; absolvent al seminarului teologic, în serviciu pe loc de la 1910. Preot era Vasile Popovici, de 30 ani; absolvent al seminarului teologic, în serviciu pe loc de la 1917. Diacon-cântăreț – Alexandru Simașclievici, de 67 ani; absolvent școlii medii, în serviciu pe loc de la 1900. Cântăreț – Vladimir Popovici, de 37 ani; absolvent al școlii spirituale, în serviciu pe loc de la 1907 pe loc.

Conform deciziei regale cu privire la Legea de unificare administrativă, Râșcani rămâne reședință plasei Râșcani, județul Bălți. În comuna rurală Râșcani au fost incluse localitățile Colonia-Râșcani, Copăceni, Ivănești, Negureni, Râșcani [-Târg], Răcăria, Ușurei.Monitorul Oficial al României nr. 220 din 7 octombrie 1925, p. 10950.

Anii celui de-Al Doilea Război Mondial La 1942, comuna rurală Râșcani, era reședința plășii omonime din județul Bălți și a comunei cu următoarea componență: Copăceanca, Colonia-Râșcani, Ivanușca, Nihoreni, Râșcani, Răcăria și Ușurei.

Perioada sovietică

Pe parcursul anilor 60-70 se constituie un șir de întreprinderi industriale: fabrica de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecții, stație avicolă de incubație, punct de colectare a tutunului. La Râșcani funcționau 5 organizații de construcții, coloana de transport auto ATB-17, coloana intercolhoznică de transporturi auto „Colhoztrans”, asociația raională „Moldplodovoșiprom”, tipografie etc. În 1975 producția de marfă a constituit 4,8 milioane ruble, beneficiul - 1,1 mln ruble; producția globală - 3,0 mln. ruble, inclusiv, culturi tehnice - 1015 mii ruble, creșterea animalelor - 1515 mii ruble, cereale - 610 mii ruble, pomicultura - 147 mii ruble, legumicultura - 119 mii ruble, venitul net - 338 mii ruble. La Râșcani se află sediul colhozului „Lenin”, gospodăria dispunea de 69 tractoare, 19 combine, 24 autocamioane.V. Cocieru. „Râșcani”. Enciclopedia Sovietică Moldovenească, Vol. , pp. 38-39.

În anii 1970 la Râșcani funcționau 2 școli medii, o școală de 8 ani, școală de muzică, școală sportivă, școală de arte plastice, 5 creșe grădinițe, un cinematograf, 4 case de cultură, 2 cluburi, casă a pionierilor și elevilor. În domeniul medico-sanitar activau un spital raional cu 260 de paturi, spital fizioterapeutic cu 100 paturi, policlinică, 4 puncte medicale. Sfera serviciilor în anii 1970-80 era reprezentată de magazine, restaurant, 4 cafenele și ospătării, hotel etc.

În Moldova independentă La începutul anilor 90 își deschide ușile Muzeul etnografic din localitate.

Demografie

În anul 1997, populația orașului a fost estimată la 17900 de cetățeniINGEOCAD, 2000. Date atributive despre populație a hărții digitale 1:400,000. Conform datelor recensământului din anul 2004Biroul Național de Statistică a Republicii Moldova. http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295 Rezultatele Recensămîntului Populației din 2004., populația constituie 11104 de oameni, 47.46% fiind bărbați iar 52.54% femei. Structura etnică a populației orașului arată astfel: 55.36% - moldoveni/români, 29.85% - ucraineni, 8.39% - ruși, 0.17% - găgăuzi, 0.28% - bulgari, 0.06% - evrei, 0.29% - polonezi, 5.06% - țigani, 0.54% - alte etnii. În Rîșcani au fost înregistrate 3879 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 11104 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 18.41% - 1 persoană, 27.02% - 2 persoane, 23.46% - 3 persoane, 19.70% - 4 persoane, 6.88% - 5 persoane, 2.96% - 6 persoane, 0.80% - 7 persoane, 0.49% - 8 persoane, 0.13% - 9 persoane, 0.15% - 10 și mai multe persoane. În gospodăriile cu 10 și mai multe persoane locuiau în total 69 de oameni.

Structura religioasă

Conform recensământului din 2014, structura religioasă a orașului Rîșcani este următoarea: ortodocși – 8202 persoane, martorii lui Iehova – 64 pers.; creștini după evanghelie – 62 pers.; penticostali – 56 pers.; adventiști de Ziua a șaptea – 35 pers., baptiști – 29 pers.; catolici – 19 pers., luterani – 9 pers., nedeclarată – 766 pers., alte religii și atei – 131 persoane.

Structura etnică Structura etnică a populației conform recensământelor din 2004, 2014 și 2024http://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2004.htmhttp://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2014.htm http://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2024.htm: + Grupetnic 2004 2014 2024 Număr %Număr %Număr % Moldoveni/Români 6240 51.49 5164 55.77 5761 66.81 Ucraineni 4211 34.75 2858 30.86 1667 19.33 Ruși 951 7.84 671 7.24 430 4.98 Romi 562 4.63 427 4.61 660 7.65 Bulgari 31 0.25 12 0.12 13 0.15 Găgăuzi 20 0.16 24 0.25 22 0.25 Evrei 7 0.05 Polonezi 33 0.27 Alții 62 0.51 70 0.75 65 0.75 Nedeclarat 33 0.35 4 0.04 Total 12.117 9259 8622 Biroul Național de Statistică Structura lingvistică Limba vorbită de obicei la Rîșcani (în anul 2024 - fără populația sub 3 ani)http://pop-stat.mashke.org/moldova-lang-comm2024sl.htm: + Limba 2014 2024 Număr %Număr % Română 4297 46.40 4055 48.42 Rusă 3484 37.62 3339 39.87 Ucraineană 974 10.51 450 5.37 Romani 383 4.13 481 5.74 Găgăuză 1 0.01 3 0.03 Bulgară 0 0.00 1 0.01 Alții 7 0.19 43 0.51 Nedeclarată 113 1.22 1 0.01 Total 9259 8373 Biroul Național de Statistică

Administrație și politică Componența Consiliului local Rîșcani (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea:   Partid Consilieri Componență   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 11                         Partidul Nostru 8                         Partidul Acțiune și Solidaritate 2                         Partidul Social Democrat European 1                         Partidul „Renaștere” 1                      

Cartiere