În general, termenul bootstrapping se referă la un proces care se inițiază singur și continuă sau se dezvoltă fără aport extern.
Etimologie dreapta|miniatura|O pereche de cizme cu talpă vizibilă Cizmele înalte pot avea în partea superioară o limbă, o buclă sau un mâner, cunoscut sub numele de bootstrap, care permite folosirea degetelor sau a unui pentru a ajuta la încălțare. Expresia „a se trage singur de cizme” era deja folosită în secolul al XIX-lea ca exemplu de sarcină imposibilă.
Expresia datează cel puțin din 1834, când a apărut în publicația Workingman's Advocate: „Se presupune că domnul Murphee va putea acum să se ridice singur peste râul Cumberland sau peste gardul din curtea unui hambar cu ajutorul curelei de la cizme”.Jan Freeman, Bootstraps and Baron Munchausen, , 27 ianuarie 2009
În 1860, expresia a apărut într-un comentariu despre filosofia minții: „Încercarea minții de a se analiza pe sine [este] un efort analog celui care vrea să se ridice pe sine cu propriile cizme”.Jan Freeman, The unkindliest cut, , 25 ianuarie 2009
Termenul bootstrap a început să fie folosit ca metaforă, cu sensul de auto-îmbunătățire prin propriile eforturi, în 1922.Ulysses, citat în Oxford English Dictionary Această metaforă a generat ulterior o serie de utilizări figurative pentru procese care se autoîntrețin și se desfășoară fără ajutor extern.
dreapta|miniatura|Baronul Münchhausen se trage pe sine și pe calul său dintr-o mlaștină cu ajutorul părului. Termenul este uneori atribuit unei povestiri din Aventurile surprinzătoare ale baronului Münchhausen de Rudolf Erich Raspe. Totuși, în această povestire, baronul se scoate singur (împreună cu calul său) dintr-o mlaștină folosindu-și părul, mai exact coada, nu cizmele, iar nicio referire explicită la cizme nu apare în alte versiuni cunoscute ale poveștii.
Inițial, expresia desemna tentativa de a realiza ceva absurd sau imposibil. Ulterior, formularea „Trage-te singur de cizme!” a fost utilizată ca metaforă pentru mobilitatea economică sau ca îndemn moral, fiind asociată cu ideea depășirii dificultăților prin simpla forță a voinței. Această interpretare este adesea atribuită scriitorului american în secolul al XIX-lea.
Criticii au observat că expresia este frecvent utilizată pentru a prezenta situații structurale inechitabile ca fiind mai meritocratice decât sunt în realitate.
Un studiu realizat în 2009 a arătat că 77% dintre americani consideră că bogăția este, de cele mai multe ori, rezultatul muncii grele. Cu toate acestea, cercetări ulterioare indică faptul că principalul predictor al bogăției viitoare nu este inteligența sau efortul individual, ci nivelul inițial al bogăției.
Aplicații
Calcul În tehnologia informațiilor, termenul bootstrapping se referă la compilatoare de limbaj care pot fi implementate în propriul limbaj. De exemplu, un compilator C este scris în limbajul C; după realizarea unei versiuni de bază, compilatorul poate fi îmbunătățit iterativ, folosindu-se pe sine pentru a genera versiuni succesive.
De asemenea, termenul este utilizat pentru a desemna procesul de a unui sistem de calcul, în care software-ul de bază este încărcat în memorie după pornirea sau resetarea sistemului. Nucleul inițializează sistemul de operare, care încarcă ulterior driverele de dispozitiv și alte componente software necesare.
Încărcare și execuție software Pornirea unui computer constă într-un lanț de etape succesive, în care fiecare program, relativ mic și simplu, încarcă și execută un program mai complex din etapa următoare. În acest sens, sistemul se inițializează progresiv, pornind de la componentele hardware și firmware și continuând cu software-ul încărcat în memoria principală.
Procesul de pornire poate include efectuarea de , încărcarea setărilor de , inițializarea unui BIOS, a unor , a unui , a unui sistem de operare sau a unor utilitare.
Termenul informatic bootstrap a apărut ca metaforă în anii 1950. În primele calculatoare, apăsarea unui buton de pornire activa un program cablat care citea un program de inițializare de pe un suport de intrare. Acest program încărca apoi instrucțiuni suplimentare, permițând inițializarea completă a sistemului fără intervenție externă. Termenul este atestat în informatică cel puțin din 1953.
Dezvoltare de software Bootstrapping-ul poate desemna dezvoltarea succesivă a unor medii de programare din ce în ce mai complexe. Un exemplu tipic îl constituie utilizarea unui editor de text elementar (de exemplu, ed) și a unui asamblor pentru a construi un compilator simplu, care este apoi folosit pentru a crea un mediu de dezvoltare mai avansat, până la obținerea unui IDE cu interfață grafică și a unui .
Din punct de vedere istoric, bootstrapping-ul descrie și tehnicile timpurii de dezvoltare software pe hardware nou. În anii 1950, programele erau scrise manual în cod binar sau zecimal, în absența limbajelor de nivel înalt, a compilatoarelor și a asamblorilor. Pentru sisteme precum , un asamblor elementar era inițial codificat manual, apoi rescris și extins succesiv, fiecare versiune fiind utilizată pentru a genera următoarea. Acest proces a condus la dezvoltarea primelor programe de asamblare simbolică, precum .
Conceptul a fost extins și de Doug Engelbart, care l-a aplicat în context organizațional, susținând că instituțiile se pot îmbunătăți prin perfecționarea continuă a propriilor instrumente și procese. Echipa sa de la SRI a aplicat această idee în dezvoltarea sistemului de hipertext .
Compilatoare Un exemplu clasic de bootstrapping îl reprezintă compilatoarele care sunt dezvoltate inițial într-un limbaj existent, apoi rescrise în noul limbaj și utilizate pentru a se compila singure.
Instalare În procesul de instalare a software-ului, este uneori necesară actualizarea programului de instalare sau a managerului de pachete. În acest scop se utilizează adesea un program executabil de tip bootstrapper (de exemplu, ), care actualizează componentele necesare și inițiază instalarea propriu-zisă.
Rețele suprapuse În , un nod de inițiere, numit și gazdă de întâlnire, furnizează informațiile inițiale de configurare necesare nodurilor nou intrate pentru a se alătura rețelei.
Simulare cu evenimente discrete În , tehnica de bootstrapare utilizează date inițiale generate pseudoaleator pentru a programa un set inițial de evenimente. Pe măsură ce simularea evoluează, distribuția evenimentelor converge către o stare de echilibru.
Inteligența artificială și învățarea automată În inteligență artificială și învățare automată, bootstrap-ul este utilizat pentru îmbunătățirea iterativă a performanței unui , prin combinarea rezultatelor mai multor modele antrenate pe seturi de date diferite.
Conceptul de descrie o inteligență artificială ipotetică capabilă de autoîmbunătățire recursivă, ceea ce ar putea conduce la o creștere accelerată a capacităților sale cognitive.
Statistici În statistică, bootstrapping este o tehnică de utilizată pentru a estima distribuția statisticilor sumare, prin generarea repetată de eșantioane dintr-un set de date inițial.
Afaceri Bootstrapping-ul în afaceri desemnează lansarea și dezvoltarea unei întreprinderi fără finanțare externă semnificativă, bazându-se în principal pe resurse proprii și pe fluxul de numerar intern. Antreprenorii aflați în fazele incipiente ale dezvoltării unei companii adoptă, de regulă, o politică strictă de control al cheltuielilor.
În mod obișnuit, la începutul unei afaceri este alocată o sumă relativ mică de capital pentru procesul de bootstrapping. Conceptul este utilizat și în econometrie, unde poate completa modelele predictive prin integrarea judecății experților.
Bootstrapping-ul este analizat în lucrări precum Bootstrap Business de Richard Christiansen, articolul The Art of Bootstrapping din Harvard Business Review și cartea The Origin and Evolution of New Businesses de Amar Bhidé. De asemenea, autorul Seth Godin a popularizat conceptul printr-o serie de lucrări dedicate acestui subiect.
Specialiștii identifică mai multe etape frecvente în procesul de bootstrapping al unei afaceri: Stadiul inițial – antreprenorul utilizează economii personale sau fonduri provenite de la familie și prieteni pentru a lansa afacerea; în această perioadă, este frecvent ca fondatorul să aibă și alte surse de venit. Etapa finanțării din vânzări – veniturile generate de clienți sunt folosite pentru susținerea operațiunilor curente, iar ritmul de creștere crește pe măsură ce cheltuielile sunt acoperite. Etapa de extindere – compania începe să investească în echipamente, personal sau capacități de producție și poate apela, în această fază, la forme suplimentare de finanțare, inclusiv capital de risc.
Bootstrapping-ul este adecvat în special pentru companiile aflate la început de drum care nu necesită investiții inițiale mari. De asemenea, antreprenorii în serie pot beneficia de această strategie, utilizând capitalul obținut din afaceri anterioare pentru a finanța proiecte noi.
Metodele frecvent utilizate în bootstrapping includ: utilizarea economiilor personale; gestionarea atentă a capitalului de lucru pentru reducerea creanțelor; accesarea anticipată a unor fonduri de pensii, cu rambursare ulterioară; amânarea plăților sau închirierea echipamentelor în locul achiziției acestora.
Datele disponibile indică faptul că bootstrapping-ul este o practică larg răspândită. Conform Fundera, aproximativ 77% dintre întreprinderile mici utilizează economii personale sau investiții proprii pentru a-și finanța lansarea, capitalul inițial mediu fiind de aproximativ 10.000 de dolari, iar o treime dintre afaceri pornind cu mai puțin de 5.000 de dolari.
Statisticile publicate de Entrepreneur.com arată că bootstrapping-ul este mai frecvent decât alte forme de finanțare: aproximativ 57% dintre startup-uri sunt finanțate prin împrumuturi și credite personale, iar 38% prin fonduri provenite de la familie și prieteni, în timp ce mai puțin de 1% beneficiază de investiții de tip angel sau capital de risc.
Printre antreprenorii cunoscuți care au susținut public această abordare se numără , care a argumentat că finanțarea exclusiv externă poate reduce autonomia fondatorilor și crește obligațiile față de investitori.
Companii precum Apple Inc., eBay Inc. și Coca-Cola Co. au menționat, de asemenea, că strategiile de tip bootstrapping le-au permis să rămână concentrate asupra produselor profitabile și să păstreze un control mai mare asupra direcției de dezvoltare.
Pentru startup-uri, reinvestirea profiturilor poate facilita creșterea sustenabilă, menținând controlul fondatorilor asupra afacerii și impunând disciplină financiară. În plus, această abordare favorizează orientarea către clienți, mai degrabă decât către investitori, și poate conduce la strategii de ieșire mai avantajoase.
Biologie Richard Dawkins, în cartea sa River Out of Eden,Richard Dawkins, River Out of Eden, pag. 23–25, 1995 utilizează metafora informatică a bootstrapping-ului pentru a explica procesul de diferențiere celulară. Potrivit acestei perspective, celulele primesc combinații diferite de substanțe chimice care activează sau dezactivează anumite gene, iar unele gene controlează expresia altora. Acest proces continuă progresiv până la formarea repertoriului complet de tipuri celulare.
Filogenetică În filogenetică, analiza bootstrap este utilizată pentru a evalua robustețea statistică a cladelor din arborii filogenetici. Valorile bootstrap, exprimate procentual și notate lângă noduri, indică proporția arborilor generați prin reeșantionare care susțin clada respectivă.
Legea În drept, termenul bootstrapping desemnează o regulă probatorie care limitează admiterea probelor în cazurile de conspirație, împiedicând utilizarea acestora pentru a stabili în mod circular existența conspirației.
Lingvistică