Târgu Lăpuș, cunoscut în regiune și sub numele vechi, Lăpușu Unguresc, (în , în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitatea componentă Târgu Lăpuș (reședința), și din satele Boiereni, Borcut, Cufoaia, Dămăcușeni, Dobricu Lăpușului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia și Stoiceni.
Are o populație de 11.744 locuitori (2011). Suprafața teritoriului său administrativ este de 24.735 hectare, ceea ce reprezintă 3,98% din suprafața totală a județului Maramureș. În apropierea orașului există mai multe așezăminte monahale.
Etimologie Etimologia numelui localității: din Târg (< subst. târg "oraș mic" < sl. trŭgŭ) + Lăpuș (din subst. lăpuș „brusture”).Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
Istoric Numele vechi a localității este Lăpușul Unguresc.
Localitatea Târgu Lapuș este atestată documentar din anul 1291 (poss. Laps).Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.. Fiind situată într-o zonă de interferență, la confluența unor căi de comunicație zonale, localitatea a devenit târg al zonei, motiv pentru care s-a dezvoltat progresiv, devenind un centru comercial, cultural, folcloric pentru zona bazinului superior al râului Lăpuș, denumită generic și Țara Lăpușului. În 1622 ar fi fost înființată la Târgu-Lăpuș prima școală din zonă (cel mai probabil, confesională, reformată), a cărei clădire a fost distrusă de tătari în 1657. În 1821, la Târgu Lăpuș au fost înființate alte două școli elementare confesionale, una românească, greco-catolică, și una maghiară, reformată, iar în 1858 a început construirea unei școli cu predare în limba germană.
În perioada interbelică a fost reședința plasei Lăpuș din județul Someș. Ulterior, în anul 1968, localitatea a fost declarată oraș.
Localități componente În componența orașului Târgu Lăpuș intră și următoarele sate, dispuse radial față de orașul de reședință: Boiereni – este situat în partea de sud a orașului, la o distanță de 12 km față de orașul de reședință. Borcut – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 4 km. Cătun – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 3 km. Cufoaia – este situat în partea de nord-vest a orașului, la o distanță de 5 km. Dămăcușeni (în ) – este situat în partea de est a orașului, la o distanță de 7 km. Dobricu Lăpușului – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 12 km. Dumbrava – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 4 km. Fântânele – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 14 km. Groape – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 11 km. Inău – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 8 km. Răzoare – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 4 km. Rogoz – este situat în partea de est a orașului, la o distanță de 8 km. Rohia – este situat în partea de sud a orașului, la o distanță de 8 km. Stoiceni – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 7 km.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Târgu Lăpuș se ridică la 11.163 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 11.744 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,79%), cu minorități de maghiari (9,53%) și romi (1,04%), iar pentru 11,57% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,17%), cu minorități de reformați (9,21%), penticostali (6,81%), greco-catolici (2,59%) și romano-catolici (1,9%), iar pentru 12,26% nu se cunoaște apartenența confesională.
Evoluție istorică Conform datelor recensământului din 1930 Târgu Lăpuș avea 2.378 de locuitori, dintre care 927 unguri, 689 evrei, 678 români, 66 rromi, 6 germani, 4 poloni și 2 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 689 membri ai cultului mozaic, 624 reformați (calvini), 530 greco-catolici, 275 ortodocși, 253 romano-catolici, 4 luterani, 2 armeano-catolici și 1 unitarian.
Stema localității Stema orașului Târgu Lăpuș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află un monument de argint având un vultur cu zborul deschis (aripile deschise), amplasat pe un soclu format din trei blocuri paralelipipedice, descrescătoare ca dimensiuni și terminat cu două trepte la bază. În partea stângă, în câmp roșu, se află un taler de argint. În vârful scutului, în câmp de argint, se află un brâu undat albastru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.
Semnificația elementelor: Vulturul reprezintă Monumentul Eroilor și semnifică masacrul din 5 decembrie 1918. Talerul face aluzie la denumirea localității, Târgu. Brâul undat reprezintă râul Lăpuș, care străbate localitatea, de unde vine și denumirea acesteia. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Hotărârea Guvernului nr. 543 din 27 iulie 2017.
Politică și administrație Orașul Târgu Lăpuș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Obiective turistice Rezervația naturală “Cheile Lăpușului (între Groapele și Împreunături)” (25 ha). Defileul Lăpușului începe din localitatea Răzoare și are o lungime de , sfârșindu-se în apropierea localității Remecioara. Cheile Lăpușului oferă posibilitatea practicării de sporturi extreme: rafting, pescuit sportiv, zonă de campare. Asociatia de Vanatoare si Pescuit Sportiv Diana-Transilvania cu fondurile cinegetice 16 Botiza si 46 Manastur Muzeul Florian, la 10 km de orașul Târgu Lăpuș, înspre localitatea Cernești. O poiană care găzduiește lucrări de sculptură în aer liber. Popasul Vanatorului - situat pe DN 18B, la 7 km spre Baia Mare, pe dealul "Pietris" este un loc de popas unde se pot servi minuturi si specialitati din vanat, preparate traditional. Mănăstirea Rohia Lacul Lighet Ciceu Caffe Pensiunea Casa Tamas
Personalități Ferenc Benkő (1745-1816), pastor reformat și mineralog Gheorghe Velea (1920-1979), dirijor și profesor, director al Ansamblului de Stat de Cântece și Dansuri al Sfatului Popular Regional Maramureș (1963-1970), fondator al Coralei Prietenii Muzicii (1976). Valentin Chifor (n. 1939), critic și istoric literar; doctor în filologie (1977). Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Biserici Biserica ortodoxă (vechea biserică greco-catolică) cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" (ridicată între 1906-1912) Biserica romano-catolică cu hramul "Înălțarea Sfintei Cruci" (ridicată în 1752) Biserica greco-catolică, nouă, cu hramul "Buna Vestire" (sfințită în 2 octombrie 2011) Capela greco-catolică (Spital - Târgu Lăpuș ), cu hramurile "Sfântul Iuda Tadeu" și "Sfinții Mucenici, doctori fără de arginți, Cosma și Damian", (sfințită în 2020) Biserica reformată (ridicată între 1839-1863) Biserica penticostală "Betel" (construită în 1979) Biserica baptistă "Sfânta Treime" Biserica ortodoxă, nouă, cu hramul "Înălțarea Domnului" (sfințită la 12 iulie 2003) Sala Regatului a Martorilor lui Iehova
Vezi și Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Rogoz Biserica de lemn "Sf. Paraschiva" din Rogoz Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Boiereni Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Boiereni Biserica de lemn din Cufoaia Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" din Dobricul Lăpușului Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Dobricul Lăpușului Biserica de lemn din Dumbrava, Lăpuș Biserica de lemn din Fântânele, Maramureș Biserica de lemn din Groape Biserica de lemn din Inău (Târgu Lăpuș) Biserica de lemn din Glod (Gâlgău) Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din Răzoare Cheile Lăpușului (sit de importanță comunitară)
Galerie de imagini
thumb|center|800px|Vedere panoramică a orașului Târgu Lăpuș, județul Maramureș.
Note
Legături externe
Primăria orașului Târgu Lăpuș Mănăstirea "Sfânta Ana" Rohia Raiul s-a mutat în Țara Lăpușului, 20 martie 2013, Liliana Brad, România liberă.
Târgu Lăpuș Târgu Lăpuș Târgu Lăpuș Târgu Lăpuș